Bogdan Aurescu a vorbit la Budapesta despre problemele minorităţii române, cum ar fi situaţia educaţiei în limba maternă şi problema reprezentării parlamentare

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut luni, 27 septembrie 2010, consultări cu oficiali ai Republicii Ungare pe problematica afacerilor europene, a relaţiilor bilaterale, a incluziunii sociale şi a minorităţilor naţionale.

Consultările s-au desfăşurat în cadrul Parteneriatului Strategic româno-ungar, instituit în 2002 şi în contextul deţinerii de către Republica Ungară a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în semestrul I al anului 2011.

Potrivit unui comunicat al MAE, în cadrul discuţiilor purtate cu Répás Zsuzsanna, sub-secretar de stat responsabil cu comunităţile maghiare din afara graniţelor Republicii Ungare, secretarul de stat Bogdan Aurescu, în calitate de co-preşedinte al părţii române al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor, a arătat interesul părţii române pentru continuarea dialogului în cadrul Comitetului. Demnitarul român a solicitat autorităţilor ungare nominalizarea unui co-preşedinte al părţii ungare, astfel încât până la sfârşitul anului să se poată întruni Comitetul în plen.

În acest context, partea română a prezentat un inventar al modului în care au fost îndeplinite recomandările cuprinse în Protocolul sesiunii a 7-a a Comitetului, semnat la 14 iulie 2009, şi a propus părţii ungare realizarea unui exerciţiu similar, astfel încât la reuniunea Comitetului să fie evaluate progresele înregistrate.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a prezentat, totodată, cele mai importante probleme cu care se confruntă minoritatea românească din Republica Ungară: fenomenul etno-business-ului, mai ales în contextul alegerilor din 3 octombrie 2010 pentru autoguvernările minorităţilor naţionale, situaţia finanţării mass-media în limba română, situaţia educaţiei în limba română, problema reprezentării parlamentare şi necesitatea restaurării lăcaşelor de cult ale Episcopiei Bisericii Ortodoxe Române din Republica Ungară.

Oficialul român a avut întrevederi şi cu Enikő Győri, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe ungar, cu Péter Gottfried, consilier-şef al primului-ministru al Republicii Ungare pe probleme de politici europene şi relaţii economice internaţionale, cu Gergely Prőhle, sub-secretar de stat pentru relaţii bilaterale cu state UE şi diplomaţie culturală în cadrul Ministerului Afacerilor Externe ungar, cu Balog Zoltán, secretar de stat pentru incluziunea socială în cadrul Ministerului Administraţiei şi Justiţiei şi cu Répás Zsuzsanna, sub-secretar de stat responsabil cu comunităţile maghiare din afara graniţelor Republicii Ungare în cadrul Ministerului Administraţiei şi Justiţiei.

În cadrul discuţiilor cu consilierul şef al primului-ministru, partea ungară a prezentat priorităţile Preşedinţiei ungare ale Consiliului UE în primul semestru al anului 2011, care sunt grupate în patru mari teme. Printre subiectele subsumate acestor patru mari teme, asupra cărora cele două părţi şi-au prezentat poziţiile, se regăsesc consolidarea guvernanţei economice, Politica Agricolă Comună, Politica de Coeziune, Strategia europeană pentru regiunea dunăreană, securitatea energetică, extinderea UE, Parteneriatul Estic, cu privire la care poziţiile celor două părţi sunt similare.

Partea română a asigurat partea ungară de tot sprijinul necesar pentru realizarea principalelor obiective ale Preşedinţiei ungare a Consiliului UE.

În cadru întâlnirii cu secretarul de stat pentru relaţii bilaterale, a fost agreată necesitatea identificării unor surse şi rute de transport alternative pentru hidrocarburi şi a fost salutată semnarea Acordului la nivel de şefi de stat şi de guvern privind proiectul AGRI, din 14 septembrie de la Baku.

Cei doi oficiali au evidenţiat importanţa menţinerii unor alocări importante pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune, în cadrul viitoarei Perspective Financiare 2014-2020, care să asigure o dezvoltare durabilă a celor două state.

Partea ungară a reiterat sprijinul pentru obiectivul României de a adera la spaţiul Schengen în luna martie 2011, fără niciun fel de alte condiţionări, iar partea română a arătat că toate pregătirile necesare sunt realizate în termen, România fiind decisă să îndeplinească toate criteriile necesare pentru ca acest obiectiv să se realizeze la data preconizată.

În cadrul discuţiilor cu oficiali ai MAE ungar a fost realizat şi un schimb de opinii referitor la politica de securitate, în special în ceea ce priveşte agenda Summit-ului NATO de la Lisabona. Ambele părţi au evidenţiat necesitatea adaptării Alianţei la noile riscuri şi ameninţări, subliniind elementele principale ce ar trebui incluse în Noul Concept Strategic. De asemenea, oficialii au susţinut importanţa unei decizii politice la Lisabona privind crearea unui sistem antirachetă al NATO.

Consultările pe problematica incluziunii sociale au vizat şi un schimb de opinii despre situaţia minorităţii roma la nivel european. Oficialii români şi ungari au agreat necesitatea unei abordări comune la nivel european în acest domeniu şi importanţa elaborării unei Strategii europene privind incluziunea socială a minorităţii roma.

Oficialii au decis crearea unui mecanism bilateral de consultări pentru realizarea unor schimburi de experienţă şi de bune practici în ceea ce priveşte incluziunea socială a populaţiei roma.

De asemenea, cele două părţi au subliniat necesitatea creării unui grup de lucru pentru sprijinirea Preşedinţiei ungare a UE în acest domeniu, cu cooptarea altor state membre interesate.