Acasa InternationalExterne Cazurile în care Facebook a șters incorect postările

Cazurile în care Facebook a șters incorect postările

scris de Misu Andrei
32 afisari

Comisia de supraveghere a companiei Facebook a stabilit joi că reţeaua socială a greşit în patru din cele cinci cazuri audiate referitor la eliminarea de conţinut publicat de utilizatori. Reţeaua socială online Facebook a fost criticată de multe ori pentru modul în care tratează conţinutul discutabil. Comisia de supraveghere a arătat că sunt necesare reguli mai clare despre ce anume este permis şi ce nu pe platformă, transmite Agerpres.

Facebook a cerut comisiei, săptămâna trecută, să se pronunţe şi asupra suspendării contului fostului preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump. Cazul va fi deschis în curând pentru comentarii publice, a anunţat joi forul independent.

Compania Facebook a blocat accesul lui Trump la reţelele Facebook şi Instagram în ultimele zile ale mandatului prezidenţial, din cauza îngrijorării că ar putea urma şi alte tulburări publice violente după invadarea de către protestatari a Capitoliului din Washington, sediul Congresului SUA, în 6 ianuarie.

Comisia a stabilit că Facebook nu a procedat corect în următoarele cazuri:

o postare cu fotografii ale unui copil mort însoţite de comentarii privind tratamentul aplicat de China uigurilor;
un presupus citat din Joseph Goebbels, ministrul nazist al propagandei, eliminat pentru încălcarea politicii reţelei privind „persoanele şi organizaţiile periculoase”;
o postare într-un grup care susţinea că anumite medicamente pot vindeca de COVID-19 şi critica reacţia guvernului francez la epidemie – caz supus comisiei chiar de Facebook, nu de utilizator;
fotografii pe Instagram în care se vedeau sfârcuri de sâni, într-o postare despre care utilizatorul în cauză, din Brazilia, a susţinut că avea rolul de a conştientiza publicul despre simptomele cancerului de sân – Facebook şi-a recunoscut deja greşeala în acest caz şi a republicat postarea.

Comisia a susţinut poziţia companiei referitoare la o postare care pretindea că prezintă fotografii ale unor biserici din Baku, capitala Azerbaidjanului, cu o explicaţie considerată de Facebook „dispreţuitoare” faţă de azeri şi susţinătoare a Armeniei.

Facebook are la dispoziţie şapte zile pentru a republica elementele de conţinut care conform opiniei comisiei nu ar fi trebuit eliminate.

Urmează în curând decizia în încă un caz din primul lot discutat.

Comisia a făcut şi recomandări fără caracter obligatoriu privind politica Facebook. De exemplu, reţeaua ar trebui să indice exact utilizatorilor ce reguli au fost încălcate şi să definească mai clar aceste reguli, cum ar fi cele privind grupurile periculoase şi dezinformările în domeniul sanitar. Facebook poate să nu urmeze recomandările, dar trebuie să răspundă public la ele.

Facebook a luat multe decizii criticate privind moderarea conţinutului de mare interes. A fost eliminată temporar o fotografie celebră din timpul războiului din Vietnam, în care printre mai mulţi copii care fug după un atac cu napalm se vede o fetiţă dezbrăcată. În alte cazuri, au fost permise discursuri de incitare la ură şi dezinformări.

Comisia a declarat joi că din octombrie, când şi-a început activitatea, a primit peste 150.000 de sesizări, dar se va pronunţa numai asupra unui număr limitat.

Vor fi discutate numai reclamaţiile privind conţinutul eliminat, nu şi cele referitoare la conţinutul păstrat în urma unor sesizări ale utilizatorilor. Nu vor fi discutate reclamaţii pentru care nu s-au epuizat procedurile de apel ale Facebook. Compania poate solicita comisiei să revizuiască o gamă mai largă de probleme privind conţinutul.

Din comisie fac parte 20 de membri, printre care Helle Thorning-Schmidt, fostă prim-ministru în Danemarca, şi Tawakkol Karman, laureată a premiului Nobel pentru pace. Facebook a anunţat că va finanţa activitatea cu 130 de milioane de dolari, timp de cel puţin şase ani.

Comisia însăşi a fost criticată de un grup de pe Facebook numit The Real Oversight Board (Adevărata Comisie de Supraveghere) care a susţinut că este vorba doar de „un efort de relaţii publice pentru a distrage atenţia de la problemele urgente pe care reţeaua continuă să nu le rezolve”, cum ar fi proliferarea urii şi dezinformării.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult