De la Chişinău, Barroso loveşte din nou în români VIDEO

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a mai dat o lovitură românilor. Aflat la Chişinău şi vobind în limba română, a evitat să o numească astfel. Asta după ce, recent, şi-a bătut joc de voinţa a peste 7 milioane de români care l-au demis pe Băsescu.

„Vă mulţumesc pentru primire călduroasă!”, a spus Barroso, la începutul discursului său, în faţa a câteva mii de oameni, la Chişinău, unde s-a aflat într-o vizită oficială. “Limba voastră, pentru cineva ca mine, la fel vorbitor al unei limbi de sorginte latină, care vizitează Moldova pentru prima dată, reprezintă un lucru ce mă face să mă simt ca acasă. Am înţeles discursul Domnului Prim-ministru, practic, fără traducere”, a mai spus preşedintele Comisiei Europene, ferindu-se să numească ROMÂNĂ limba în care a salutat gazdele. Bine măcar că a spus că de sorginte latină şi nu slavă.

A precizat, totuşi, spre finalul discursului că “Nu există nici o îndoială că Moldova aparţine Europei şi că deja împărtăşeşte o cultură, o limbă şi o istorie comună cu Uniunea Europeană”.

Din păcate, apropourile astea fine, în detrimentul unor afirmaţii categorice legate de limba română şi apartenenţa majorităţii locuitorilor R Moldova la spaţiul românesc, nu impresionează pe nimeni.

Aflat vineri, la Chişinău, Jose Manuel Barroso a spus că UE va continua să sprijine procesul de reforme din Republica Moldova, exprimându-şi în acelaşi timp convingerea că peste un an se va reuşi semnarea Acordului de asociere şi de creare a Zonei de liber schimb. Oficialul de la Bruxelles a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă că, în prezent, Republica Moldova beneficiază de cel mai mare sprijin pe cap de locuitor din partea comunităţii europene, în cadrul Parteneriatului Estic al UE.

De asemenea, Jose Manuel Barroso a afirmat că nu exclude faptul ca planul de acţiuni privind liberalizarea vizelor să fie finalizat până la sfârşitul anului 2013. “Acest sprijin este o recunoaştere a performanţelor şi reformelor obţinute. Eu îi felicit pe cetăţenii Republicii Moldova pentru rezultatele obţinute. UE s-a angajat să sprijine acest efort. Moldova a demonstrat că procesul de tranziţie poate fi unul paşnic. UE reiterează sprijinul pentru a merge pe agenda valorilor europene, acest lucru este bun pentru Moldova, dar şi pentru UE”, a declarat Barroso.

Premierul Vlad Filat a dat asigurări, la rândul său, că Republica Moldova va continua promovarea reformelor pro-europene, menţionând că acesta este un proces ireversibil. “Republica Moldova va continua să muncească pentru a se transforma din partener al Uniunii Europene în parte componentă a comunităţii europene”, a declarat Filat. În contextul discuţiilor din societate despre integrarea Republicii Moldova în structurile euroasiatice, el a subliniat că aceasta nu este în interesul ţării sale. „Republica Moldova şi-a făcut alegerea şi nu are alternativă decât UE. Ceea ce ţine de construcţii imaginare şi artificii cu caracter politic-speculativ, nu au nimic în comun cu interesul Republicii Moldova”, a declarat el.

În acelaşi timp, Vlad Filat a exprimat interesul Republicii Moldova ca, până la summitul Parteneriatului Estic din noiembrie 2013, să fie finalizate negocierile privind crearea Zonei de comerţ liber şi a Acordului de asociere.

În cadrul vizitei sale la Chişinău, Jose Manuel Barroso s-a întâlnit cu cu preşedintele Nicolae Timofti şi cu ăreşedintele Parlamentului Marian Lupu.

Discursul lui Jose Manuel Barroso la Chişinău

“Este o adevărată plăcere să fiu aici, la Chişinău, şi să pot să mă adresez vouă din acest loc impresionant, Palatul Naţional, unul dintre simbolurile culturii Republicii Moldova. Iar cultura este doar una dintre multele trăsături comune care pot fi găsite între ţara Dvs. şi multe alte ţări din Uniunea Europeană. Faptul că pot spune cu uşurinţă: „Vă mulţsumesc pentru primire călduroasă!” este dovadă a faptului că pe noi ne unesc mult mai multe lucruri decât se cunoaşte în mod normal.

Limba voastră, pentru cineva ca mine, la fel vorbitor al unei limbi de sorginte latină, care vizitează Moldova pentru prima dată, reprezintă un lucru ce mă face să mă simt ca acasă. Am înţeles discursul Domnului Prim-ministru, practic, fără traducere.

Vizita mea în Moldova a fost aşteptată de mult timp şi este parte a unui proces bazat pe importanţa crescândă a Republicii Moldova pentru Uniunea Europeană şi ţinând cont de interesul nostru de a vedea Moldova beneficiind pe deplin de investiţiile curajoase pe care le-a făcut în implementarea reformelor structurale şi politice.

Moldova a ales o cale curajoasă, cea de asociere politică şi integrare economică cu Uniunea Europeană. Aş dori să vă felicit pentru acest lucru. Această cale este strîns legată de o altă alegere fundamentală pe care Republica Moldova a făcut-o în urmă cu 21 de ani, anume cea de a fi o naţiune pe deplin independentă, democratică şi liberă.

Cunoaştem din experienţa Uniunii Europene că aceste deziderate comune nu pot fi realizate într-o perioadă scurtă de timp. Tranziţia necesită timp şi implică reforme profunde. Astfel de reforme nu sunt niciodată uşoare în nici o ţară, iar acest lucru este valabil mai ales în perioade dificile din punct de vedere economic. În acelaşi timp însă, ele sunt necesare pentru ca Moldova să-şi îndeplinească promisiunile sale de independenţă şi pentru a asigura cetăţenilor săi perspectiva unui viitor mai bun.

Tot din experienţă ştiu cât de importantă este interacţionarea cu publicul, cu tinerii şi cu societatea civilă într-o perioadă de reformă şi schimbare profundă şi explicarea semnificaţiei tuturor acestor paşi. O politică ce nu este suficient de bine explicată nu are nici o şansă de a fi acceptată de cei pe care îi vizează: oamenii. Iată de ce am ales să vă vorbesc: ca să împărtăşesc cu voi motivul pentru care consider că ţara voastră a făcut alegerea corectă şi de ce aceasta este o cale ce merită să fie parcursă.

Doamnelor şi Domnilor,

Primul lucru despre care vreau să vă vorbesc nu se referă la instituţii, politică sau politicieni, ci la impactul agendei europene asupra vieţilor oamenilor. De fapt, reformele sunt întreprinse în primul rând în beneficiul direct al cetăţenilor acestei ţări şi nu sunt doar nişte acţiuni ce urmează a fi realizate în cadrul unui exerciţiu birocratic, tehnocrat.

Permiteţi-mi să încep cu noutăţi pozitive. Ca rezultat al efortului asiduu depus de Republica Moldova în ultimii ani, săptămâna trecută, Uniunea Europeană a reuşit să lanseze cea dea doua – şi ultima – fază a planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Aceasta ne aduce cu un pas mai aproape de scopul nostru comun de a avea un regim fără vize, atunci când condiţiile necesare vor fi îndeplinite. Sunt sigur că acest obiectiv poate fi realizat într-un viitor nu prea îndepărtat.

Liberalizarea este legată de progresul suplimentar în lupta împotriva corupţiei şi reforma sistemului judiciar, reforme de care vor beneficia în mod direct moldovenii. Sunt bucuros să văd că guvernul a decis să abordeze aceste probleme, dar este nevoie de acţionat în continuare. Desigur, va fi un lucru dificil şi va necesita ceva timp, deoarece ţine de implementare, schimbare a realităţilor. Dar Moldova nu este singură. Noi vom continua să sprijinim reformele, atât din punct de vedere tehnic, cât şi financiar, de fiecare dată când acestea vor fi în beneficiul cetăţenilor acestei ţări.

Îmbunătăţirea vieţilor cetăţenilor de rând reprezintă obiectivul care stă la baza politicilor noastre şi este de asemenea măsura cu care trebuie să fim evaluaţi. Daţi-mi voie să aduc exemplul celor două acorduri recente, semnate în luna iunie a acestui an: Acordul privind Spaţiul Aerian Comun şi modificările la Acordul de Facilitare a Regimului de Vize din 2008. Aceste acorduri sunt de fapt complementare. Acordul modificat de facilitare a regimului de vize extinde facilităţile acordate mai multor categorii de beneficiari şi simplifică regulile, în timp ce ne îndreptăm constant spre un regim fără vize. Spaţiul Aerian Comun urmează să creeze un domeniu de reglementare comun în care o concurenţă mai mare va duce la scăderea preţurilor la biletele de avion către destinaţii din Uniunea Europeană. Privite în ansamblu, ambele acorduri urmează să impulsioneze mobilitatea moldovenilor de rând.

Să vă mai dau un exemplu: Uniunea Europeană a creat în acest an un nou instrument de asistenţă, Programul de Integrare şi Cooperare al Parteneriatului Estic. Acest instrument are ca scop implementarea principiului ” mai mult pentru mai mult „, care ţine de punerea în practică a principiilor noastre de recompensare a performanţei într-o manieră obiectivă. Astfel, dacă Republica Moldova va implementa mai multe reforme structurale de îmbunătăţire a respectării standardelor democratice şi creării unei economii de piaţă funcţionale, Uniunea Europeană va oferi mai mult suport în acest sens.

În recunoaşterea progresului important realizat de Moldova în aceste domenii, UE a sporit în mod semnificativ bugetul său de asistenţă bilaterală cu 30%, care a ajuns până la €122 milioane. Niciodată până acum, în istoria relaţiilor noastre, nu am depăşit pragul simbolic de €100 milioane pe an. Cumulând aceste granturi cu celelalte fonduri de asistenţă ale UE, ajungem la un nivel de €41 pe cap de locuitor; cel mai înalt nivel de sprijin din partea UE din vecinătatea europeană! În ultimii şase ani, sprijinul financiar al UE s-a majorat de cinci ori, de la € 25 milioane în 2006 la € 122 milioane în 2012!

Și daţi-mi voie să vă reamintesc că o parte a acestor bani suplimentari va fi utilizată pentru a ajuta producătorii agricoli din Republica Moldova ce au avut de suferit de pe urma secetei din acest an. Aceste resurse vor fi folosite la fel şi pentru dezvoltarea sistemului de sănătate publică. Iar anul viitor vom începe să oferim asistenţă sectorului educaţional şi anume domeniului educaţiei vocaţionale şi formării profesionale. Acestea sunt nişte exemple bune a faptului că „relaţiile mai apropiate cu UE” nu reprezintă doar o frază abstractă, ci aduc rezultate concrete cetăţenilor Republicii Moldova.

Doamnelor şi Domnilor,

După ce am stabilit câteva din beneficiile practice pe care le aduce cooperarea dintre UE şi Moldova, urmează un moment potrivit pentru a ne reaminti că aceste beneficii vor fi multiplicate pe măsură ce cooperarea noastră evoluează şi se aprofundează într-un cadru mai structurat: cel al unui Acord de Asociere, ce va cuprinde o Zonă de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător.

Am înregistrat progrese semnificative în negocierile noastre pe marginea Acordului de Asociere, iar din luna martie inclusiv şi asupra componentei de Zonă de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător. Împărtăşim acelaşi scop de a încheia negocierile în timp util pentru Summit-ul Parteneriatului Estic, care va avea loc la Vilnius, la sfârşitul anului viitor.

Dar ce înseamnă Asocierea? Aceasta înseamnă în mod fundamental împărtăşirea aceloraşi valori. Acest proces ne va aduce mult mai aproape unul de altul mai mult decât orice declaraţie va putea vreodată să o facă. Cunoaşteţi foarte bine că valorile pe baza cărora s-a format UE – libertatea, democraţia, respectul pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi supremaţia legii – se află exact în centrul procesului de asociere politică şi integrare economică pe care îl oferă Parteneriatul Estic şi pe care îl urmărim în relaţiile noastre cu Moldova.

Scopul nostru comun de astăzi este de a incorpora valorile europene şi respectul pentru drepturile omului în esenţa instituţiilor moldoveneşti şi în viaţa politică, cât şi pentru a impulsiona relaţiile noastre economice, care au un potenţial enorm. Aceasta urmează să ajute economia Republicii Moldova să devină mult mai robustă şi sustenabilă şi să o includă treptat în vasta piaţa unică europeană – cea mai mare piaţă din lume.

În acest sens, ZLSAC este vitală. Aceasta ţine de utilizarea aceloraşi norme şi standarde, astfel încât să devină parte a aceleiaşi pieţe unice, care este de departe cea mai mare din lume. Este, după cum se spune, o marcă de calitate: un semn al faptului că economia moldovenească corespunde anumitor standarde. Experienţa din alte părţi ne-a arătat că aceasta deschide uşa pentru comerţ, pentru investiţiile străine atât de necesare şi pentru crearea de noi locuri de muncă. În acest sens, cred că aţi ales o cale corectă.

Doamnelor şi Domnilor,

Aţi putea să vă puneţi întrebarea dacă toate acestea reprezintă un obiectiv realist? În ultimii ani, am fost martori la o coerenţă şi viteză a reformelor fără precedent, chiar şi atunci când acestea au fost cu adevărat costisitoare din punct de vedere financiar şi politic. Astfel de reforme au un impact transformator asupra ţării voastre. Toate acestea ne dau speranţă că scopul nostru comun nu este doar realist, ci este şi realizabil.

Când va fi implementat, Acordul de Asociere va îndemna Moldova la o a agendă de reforme şi mai amplă, şi va crea o mai bună perspectivă pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să fie asiguraţi că vor avea un viitor bazat pe valorile şi standardele europene.

În cele din urmă, nu putem ignora problemele ce ţin de stabilitatea regională şi soluţionarea conflictelor. Progresul realizat în vederea soluţionării diferendului transnistrean reprezintă una din priorităţile politicii externe a UE pentru vecinătatea noastră. Divizările secolului 20 nu servesc provocărilor secolului 21. Vrem să creăm o realitate nouă, în care toţi cetăţenii Moldovei, fără excepţie, să se poată bucura de toate aceste beneficii ale unui sistem politic şi economic modern şi eficient, care să respecte drepturile lor fundamentale.

Doamnelor şi Domnilor,

Sunt foarte bucuros că am avut această oportunitate de a vă vorbi direct. Întotdeauna este uşor pentru lideri să ajungă la un acord comun cu privire la anumite planuri ambiţioase, dar pentru ca reformele şi modernizarea să aibă succes trebuie să fie în primul rând înţelese şi acceptate de cetăţeni. Comunicarea despre reforme este astfel un element esenţial al procesului de reformă în sine.

Este un lucru normal faptul că ne-am întâlnit aici, în această sală de concerte, pentru a discuta procesul de reforme care în cele din urmă nu este despre politicieni, ci despre îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a oamenilor.

Știu, că unii dintre Dvs. se gândesc deja la următoarele etape, la următoarele popasuri în călătoria noastră comună. Totuşi, permiteţi-mi să vă spun că atât timp cât vă îndreptaţi în direcţia corectă a istoriei, călătoria este la fel de importantă ca şi destinaţia. Și doar concentrându-vă pe următorul pas care urmează să fie întreprins, pe următoarea curbă la care trebuie să viraţi, pe următoarea răscruce prin care trebuie să treceţi, doar aşa veţi putea fi siguri că veţi ajunge la destinaţie.

Nu există nici o îndoială că Moldova aparţine Europei şi că deja împărtăşeşte o cultură, o limbă şi o istorie comună cu Uniunea Europeană. Aparţineţi marii familii europene de naţiuni. Vreau să vă asigur de faptul că Uniunea Europeană va continua să fie alături de voi, de poporul Moldovei, în procesul de realizare a planurilor Dvs. ambiţioase de reformă. Dacă veţi menţine viteza şi veţi intensifica profunzimea reformelor sunt convins că alegerea voastră europeană va aduce rezultate.”

Vă doresc mari succese în tot ce vă propuneţi să faceţi! „Multă baftă, Moldova!” – şi-a încheiat Barroso discrusul, în limba de “sorginte latină”