UPDATE – Friedrich Merz a fost votat favorabil de Bundestag marți după-amiază pentru postul de cancelar federal german, la o repetare a votului în camera inferioară a parlamentului după ce guvernul de coaliție format din conservatorii săi și social-democrați nu reușise la prima încercare să obțină majoritatea, relatează Reuters.
Însă eșecul surprinzător din prima rundă de vot, situație fără precedent în istoria postbelică a Germaniei, evidențiază fragilitatea acestei coaliții, care a prezentat luni programul de guvernare pentru următorii patru ani.
Cele două formațiuni, respectiv blocul politic de centru-dreapta al lui Merz, format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) împreună cu filiala sa bavareză Uniunea Creștin-Socială (CSU), și Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, doresc să readucă economia pe creștere, în timp ce războiul comercial declanșat prin taxele vamale decise de președintele american Donald Trump riscă să alimenteze în Germania un al treilea an consecutiv de recesiune.
Noua coaliție de la Berlin mai promite măsuri împotriva migrației, reducerea cheltuielilor guvernamentale, în paralel cu creșterea cheltuielilor militare pentru a susține apărarea europeană în fața unei dezangajări strategice a SUA, de asemenea continuarea unui sprijin militar consistent pentru Ucraina în războiul cu Rusia, precum și frânarea ascensiunii partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Criticii remarcă însă că programul de guvernare cuprins într-un document de 144 de pagini este sărac în măsuri concrete, iar promisiunile formulate sunt condiționate de finanțări.
Totuși, Friedrich Merz se va bucura de mai multă flexibilitate bugetară decât predecesorul său, social-democratul Olaf Scholz, după ce legislativul la final de mandat a relaxat amendamentul constituțional ce limita contractarea de noi datorii până la cel mult 0,35% din PIB. Această relaxare a ‘frânei datoriilor’ va permite creșterea cheltuielilor militare și implementarea unui plan de 500 de miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură și de protecție a mediului.
Principalul obiectiv al noului guvern federal va fi repornirea motorului economiei germane, care a traversat deja doi ani de recesiune după invazia rusă în Ucraina, război ce a avut ca efect pierderea sursei de aprovizionare cu gaz ieftin rusesc după sabotajul asupra conductelor Nord Stream.
Pentru a încuraja investițiile, coaliția formată din creștin-democrați și social-democrați promite o serie de facilități fiscale destinate companiilor și reducerea birocrației, iar ca soluție în fața creșterii costurilor energetice are în vedere plafonarea prețului la energie electrică pentru industriile energo-intensive.
Noua coaliție promite și reducerea cheltuielilor de funcționare a administrației prin diminuarea numărului posturilor de funcționari cu 8% în următorii patru ani, cu excepția posturilor legate de securitate și ordine publică.
Tema care la negocieri a provocat cele mai multe divergențe între noii parteneri de guvernare este cea privind măsurile de combatere a migrației ilegale, după o serie de atacuri comise de refugiați. În final, coaliția promite la acest capitol menținerea controalelor la granițe și returnarea migranților ilegali de la frontieră, inclusiv a acelora care cer azil. Însă aceste acțiuni se vor desfășura ‘în coordonare cu vecinii noștri europeni’, mai indică programul de guvernare, care prevede printre măsurile anti-migrație și limitarea dreptului la reunire familială în cazul refugiaților cu statut de protecție limitată.
În ce privește apărarea, pe lângă creșterea cheltuielilor noul guvern german dorește crearea unui serviciu militar voluntar bazat pe modelul suedez, la 15 ani după ce Germania a renunțat la serviciul militar obligatoriu.
Liderul conservator german Friedrich Merz nu a reuşit să obţină marţi majoritatea parlamentară necesară pentru a deveni cancelar, într-un eşec neaşteptat pentru noua sa coaliţie cu social-democraţii de centru-stânga.
Camera inferioară a parlamentului, sau Bundestag, are acum la dispoziţie 14 zile pentru a-l alege tot pe Merz sau pe un alt candidat în funcţia de cancelar cu o majoritate absolută.
Rezultatul este un eşec extrem de jenant pentru Merz. Coaliţia sa CDU/CSU/SPD are nominal 328 de voturi în Bundestag – dar el a obţinut doar 310, cu 18 mai puţine decât era de aşteptat să obţină şi, în mod crucial, cu şase voturi mai puţin decât majoritatea necesară pentru a-l confirma ca viitor cancelar.
Votul a fost secret.
După cum notează presa germană, acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria republicii federale.
Julia Kloeckner, preşedinta Bundestagului, a anunţat că întrerupe şedinţa parlamentară pentru ca grupurile parlamentare să se poată consulta cu privire la modul de a proceda în continuare.
Camera inferioară a parlamentului ar putea încerca deja un alt vot marţi.
La deschiderea şedinţei Bundestagului a fost prezentă şi Angela Merkel, fost cancelar şi fostă rivală a lui Merz în partidul conservator, acum retrasă din viaţa politică.
Alice Weidel, copreşedinta partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), principala forţă de opoziţie din parlamentul german, a fost surprinsă de fotografi zâmbind ca reacţie la rezultatul neaşteptat al acestui prim tur de scrutin.
Problema votului secret este că Merz şi aliaţii săi nici măcar nu vor şti cu cine trebuie să vorbească dacă vor să obţină validarea candidaturii sale, scrie The Guardian.
Având în vedere agenda bine stabilită pentru următoarele câteva zile – Merz fiind aşteptat miercuri la Paris şi Varşovia, joi la sărbătorirea Zilei Victoriei şi vineri la Bruxelles, potrivit presei germane – el şi anturajul său pot fi tentaţi să insiste pentru al doilea vot mai târziu, tot marţi. Dar dacă vor încerca din nou marţi, vor dori să se asigure că el îl va câştiga. O altă înfrângere ar fi devastatoare pentru poziţia şi credibilitatea sa.
Cert este nu se va şti niciodată care dintre cei 328 de deputaţi care reprezintă noua coaliţie s-au răzvrătit împotriva cancelarului lor desemnat. Dar dacă este cineva mulţumit de această turnură a evenimentelor, fără îndoială este liderul Alternative für Deutschland, Alice Weidel. Partidul său a beneficiat de pe urma procesului frustrant de lung de formare a guvernului – fiind deja acum în fruntea unora dintre sondaje – şi va încerca cu siguranţă să profite şi mai mult de pe urma evenimentelor de astăzi, scrie The Guardian.
