Scrisoarea franco-germană care cere amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen afectează nu numai cele două ţări, ci şi aliaţii lor din fostul bloc estic, mai ales Ungaria, care a făcut din aceasta o prioritate a preşedinţiei sale la UE, comentează Financial Times.
Deoarece este necesar un acord unanim al ţărilor membre UE pentru aderarea la spaţiul Schengen, poziţia franco-germană va determina un nou calendar, afirmă diplomaţii. Această situaţie va fi însă deosebit de dezamăgitoare pentru Ungaria, care preia preşedinţia UE la 1 ianuarie şi care spera să refacă relaţiile dintre „vechile” state membre, ca Germania şi Franţa, şi cele nou intrate în blocul comunitar, în principal din estul Europei.
Într-un alt semn de tensiune, la summitul european de săptămâna trecută, liderii francez, german şi britanic au desfăşurat o campanie pentru restrângerea bugetului UE, care ar avea impact imediat asupra ţărilor est-europene, principalii beneficiari de fonduri pentru dezvoltare regională din partea Bruxelles-ului.”Ungarii au făcut din aderarea la Schengen o prioritate (a preşedinţiei lor), şi deşi erau realişti în privinţa şanselor de succes, vor precepe acest lucru ca pe o respingere”, a declarat un diplomat, potrivit Mediafax. Persoanele care au urmărit dezbaterea susţin că factorii enumeraţi în scrisoarea franco-britanică sunt îngrijorări pe care cele două ţări le împărtăşesc. Dar factorii politici au, de asemenea, o anumită pondere.
Franţa rămâne îngrijorată de potenţialul aflux de romi din România şi Bulgaria, în cazul deschiderii totale a graniţelor, în timp ce Germania ar fi preocupată de efectul asupra imigraţiei. Includerea României şi Bulgariei în Schengen ar deschide un pod terestru pentru emigranţii turci, care ar putea intra pe teritoriul UE fie direct prin Bulgaria, fie pe la graniţa cu Grecia.
Sofia va face tot posibilul pentru „a risipi îndoielile”
Bulgaria „va face tot posibilul pentru a risipi îndoielile” referitoare la aderarea sa la spaţiul Schengen, a declarat marţi pentru AFP un purtător de cuvânt al Ministerului bulgar de Externe. „Suntem conştienţi de faptul că în unele ţări membre ale UE există o situaţie politică complicată. Din această cauză, trebuie să depunem toate eforturile posibile, inclusiv în sfera societăţii şi în sistemul judiciar, pentru a înlătura îndoielile”, a declarat, potrivit Agerpres, purtătorul de cuvânt Vesela Cerneva. Ea a ţinut să sublinieze că „Bulgaria va fi gata din punct de vedere tehnic în martie” pentru a adera la spaţiul Schengen al liberei circulaţii. „Aderarea la Schengen este o prioritate a guvernului şi a societăţii bulgare”, a dat asigurări dna Cerneva.
Octombrie 2011, un termen „rezonabil” pentru aderarea României la Schengen
Vicepreşedintele Grupului socialist din Parlamentul European Hannes Swoboda a estimat marţi – într-un interviu la RFI – că România ar putea intra în spaţiul Schengen în octombrie 2011, dacă ratează luna martie, şi a criticat Franţa şi Germania pentru că au acţionat „unilateral”, în loc să colaboreze mai strâns cu România şi Bulgaria. În opinia europarlamentarului austriac, termenul de martie 2011 ar mai fi încă posibil de atins dacă guvernul de la Bucureşti face paşi concreţi în următoarele luni. „E o atitudine greşită să pui toată greutatea pe umerii României, în loc să-i oferi ţării o colaborare mai strânsă”, a declarat Swoboda. „Ceea ce deplâng eu este această acţiune unilaterală şi faptul că Franţa şi Germania nu discută suficient cu autorităţile din România şi Bulgaria pentru a îmbunătăţi situaţia, pentru că mai sunt trei luni”, a afirmat Swoboda, estimând că „trebuie un dialog mai puternic”
„României şi Bulgariei ar trebui să li se ofere ocazia, în următoarele două-trei luni, să rezolve problema. Situaţia ar trebui privită ca un semnal de alarmă, nu ca pe o respingere. Termenul de martie 2011 ar mai putea fi posibil, dacă guvernul face paşi concreţi”, a declarat Swoboda.
Întrebat dacă i se pare corectă, pentru aderarea la Schengen, legarea condiţiilor tehnice de aspectul politic al problemei, Hannes Swoboda a răspuns: „Nu este corect, dar e de înţeles că, dacă mai sunt semne de întrebare, trebuie să fie subliniate. Dar ar fi şi mai corect să-i oferim un răgaz de câteva luni guvernului, să deschidem Spaţiul Schengen în martie şi să existe o supervizare mai atentă în lunile de după. E o atitudine greşită să pui toată greutatea pe umerii României, în loc să-i oferi ţării o colaborare mai strânsă în materie de poliţie, pentru a lupta mai bine cu organizaţiile criminale şi mafiote”.
În cazul în care aderarea la Schengen nu va avea loc în martie 2011, Swoboda este de părere că ea „se poate întâmpla în octombrie, deci o jumătate de an mai târziu”. „Ar fi un termen rezonabil. Dacă luna martie nu este acceptată de toate ţările, atunci octombrie ar trebui să fie următoarea dată ţintă”, a conchis vicepreşedintele Grupului socialist din Parlamentul European.
