Isterie la Belgrad – Poziţia României în UE: Serbia culege ce a semănat

Retincenţa manifestată de România în privinţa acordării Serbiei statutului de candidat la UE naşte isteria la Belgrad. În fapt, Serbia culege ce a semănat. Bucureştiul nu mai poate ignora faptul că sute de mii de români, de la sud de Dunăre, nu au nici măcar dreptul de a vorbi sau se ruga în limba maternă.

România a cerut garanţii normale asupra drepturilor minorităţilor din Serbia pentru a-şi da acordul în vederea acordării statutului de candidat la Uniunea Europeană, a declarat marţi ministrul Afacerilor externe, Cristian Diaconescu.

Cu toate acestea, de la Bruxelles, preşedintele sârb Boris Tadic a declarat la televiziunea naţională sârbă că problema are la origine cererea autorităţilor române ca toţi cetăţenii sârbi “care se declară vlahi, să fie consideraţi în acelaşi timp români”. “Serbia nu va accepta acest lucru cu niciun preţ” întrucât un astfel de demers “ar merge contra standardelor europene”, a subliniat el, potrivit Agerpres.

“Fiecare cetăţean al Serbiei poate declara apartenenţa sa la o etnie în conformitate cu sentimentele sale şi este destul de complex să se găsească o soluţie aici”, a adăugat Tadic.

România cere garanţii ferme şi monitorizare

Serbia va trebui să aştepte Consiliul European de joi şi vineri pentru o decizie oficială privind acordarea statutului de candidat la aderarea la UE, după ce miniştrii de externe ai ‘Celor 27′, reuniţi marţi în cadrul Consiliului Afaceri Generale, nu au putut să facă decât o recomandare în acest sens. Deşi existau semnale încă de la reuniunea de luni a Consiliului Afaceri Externe privind posibila opoziţie din partea Lituaniei şi a României faţă de acordarea statutului de candidat Serbiei, majoritatea delegaţiilor au părut marţi luate prin surprindere de poziţia Bucureştiului.

România a prezentat o declaraţie în care se subliniază necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în legătură cu semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele două ţări (România şi Serbia – n.red.), cât şi implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE. Consiliul UE a încurajat Serbia să continue aplicarea tuturor acordurilor convenite până la această dată. În concluziile reuniunii ministeriale de marţi, a fost anexată o declaraţie a Comisiei Europene în care aceasta reafirmă importanţa respectării şi protecţiei drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE. În acelaşi timp, Comisia se angajează să continue monitorizarea strictă a eforturilor Serbiei în acest domeniu şi să raporteze în octombrie 2012 cu privire la progresele înregistrate.

Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, marţi, că România a cerut Serbiei ”garanţii suplimentare” despre intenţia de a asigura identitatea etnică, lingvistică şi religioasă a tuturor minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv a celei române. Într-o declaraţie acordată România TV, şeful diplomaţiei române a precizat, referindu-se la decizia Consiliului pentru Afaceri Generale de a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană, că la începutul lunii martie va avea loc confirmarea de către Consiliul European.

El a subliniat că a avut ”o discuţie prelungită” pe tema respectării drepturilor minorităţilor din Serbia. ”Am avut o discuţie destul de prelungită, deoarece, aşa cum România a fost supusă unei monitorizări mari în ceea ce priveşte protecţia drepturilor minorităţilor, este normal ca orice stat candidat să facă dovada faptului că respectă aceste standarde şi aceste valori, deci, din această perspectivă, până la Consiliu, urmează ca, pe de o parte, între Romania şi Serbia să fie semnat protocolul privind protecţia minorităţilor şi cadrul juridic de funcţionare a instituţiilor în acest domeniu, dar şi Comisia se va implica, atât printr-o monitorizare care va avea loc pe tot parcursul anului 2012, cat şi în încurajarea înaltului reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale de a participa la această evaluare. Nu am făcut decât să tratăm cât se poate de serios criteriile de validare a unei astfel de candidaturi din perspectiva standardelor stabilite la Copenhaga. În esenţă, este vorba de valorile europene pe domeniul minorităţilor”, a punctat ministrul.

Diaconescu: Nu dorim sancţionarea Serbiei

Diaconescu a precizat că România nu a dorit sancţionarea Serbiei, ”cu atât mai mult cu cât avem relaţii tradiţionale foarte bune”. ”Pur şi simplu, discutăm despre garanţii suplimentare, despre intenţia dovedită a statului sârb de a asigura respectarea identităţii etnice, lingvistice, religioase a tuturor minorităţilor, inclusiv a celei române. Nu este vorba decât de participarea la o decizie politică, dar de pe o poziţie cât se poate de clară şi cât se poate de cooperantă, fără însă a face rabat la ceea ce înseamnă valoare, ceea ce înseamnă identitate etnică, aspecte cu care trebuie în UE să ne obişnuim cu toţii ca fiind valori ce se respectă în mod predilect”, a adăugat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

În acelaşi timp, el a spus că poziţia României în cadrul CAG a fost una de ”substanţă” şi a opinat că atât partenerii din UE, cât şi celelalte state ”trebuie să se obişnuiască cu o Românie ceva mai activă şi mai implicată atunci când este vorba de protecţia valorilor sale, atât în interior, cât şi în exterior”, transmite Agerpres. ”Din această perspectivă, nu am făcut decât să avem o monitorizare cât se poate de atentă a respectării drepturilor minorităţilor. Este nu numai un interes naţional al României, ci şi o valoare europeană şi de altfel iată că până la sfârşitul zilei partenerii noştri din UE au luat o decizie corespunzătoare. În opinia mea, miniştrii de externe au recomandat în acest moment acordarea statutului de membru al UE (de ţară candidată la aderare – n.r.) pentru Serbia, urmând ca în zilele următoare să aibă loc consultările necesare, să se facă o serie de clarificări, inclusiv în relaţia bilaterală, şi şefii de stat sau de guvern să decidă începerea negocierilor,” a afirmat Cristian Diaconescu.

350.000 de români fără drepturi

În Serbia sunt în jur de 350.000 de etnici români. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei) şi Voivodina (Nordul Serbiei). Spre deosebire de românii din Voivodina, care beneficiază de recunoaştere oficială încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni tv şi radio în limba română, iar în 2001 aici a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina.

Numiţi “vlahi”, românii din Valea Timocului nu au fost niciodată recunoscuţi ca minoritate naţională şi în consecinţă au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. Odata cu noile transformari democratice, în Valea Timocului au fost realizate câteva emisiuni radio şi tv cu muzică populară românească, şi este editată revista bilingvă româno-sârbă “Vorba Noastră”, toate, făra suportul autoritatilor sârbe.

Românii din Serbia nu au reprezentare politică la nivel parlamentar. În fiecare an România oferă burse de studiu pentru românii din Valea Timocului şi Voivodina, diplomele fiind recunoscute în Serbia, cu excepţia unor materii pentru care trebuie să se susţină examene de echivalare.

“Reprezentantul vlahilor”, Radisa Dragojevic: Vlahii nu sunt români

“Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români”, a afirmat preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia Radisa Dragojevic, citat marţi seară în ediţia online a postului sârb B92. Statutul uneia dintre cele două duzini de minorităţi etnice din Serbia, ce populează raioanele de est de-a lungul frontierei cu România, s-a aflat recent în centrul atenţiei, şi, mai mult, de când România a acţionat pentru a bloca aderarea Serbiei pentru a deveni candidat la UE, comentează B92.

Dragojevic s-a exprimat pentru mass-media marţi, spunând că România “nu poate da ultimatumuri Serbiei” pe această problemă din două motive: pentru că vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi pentru că ţara recunoaşte atât vlahii, cât şi românii minorităţi etnice. El a remarcat că recensământul din 2002 a arătat că existau în jur de 31.000 de etnici români în Serbia şi aproximativ 40.000 de vlahi. Românii trăiesc mai ales în Banat, nord-estul Serbiei, în timp ce vlahii locuiesc în comunele din est.

“Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostru”, a subliniat Dragojevic. Potrivit lui Dragojevic, “un grup de nemulţumiţi din cadrul comunităţii vlahe consideră că limba lor este româna” şi ei au fost cei care “au creat problema apelând la autorităţile din România”.

Abecedare pentru românii din Serbia

Câteva zeci de abecedare a primit joi Biblioteca ‘Sfântul Niceta de Remesiana’ a Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Române ‘Dacia Ripensis’ din Serbia de nord-est din partea Fundaţiei Culturale Lumina din Drobeta Turnu Severin.

Vicepreşedintele acesteia, prof.univ. dr.Claudia Duma, a declarat că donaţia este un gest simbolic, cu dublă semnificaţie pentru românii din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării.

‘În primul rând dorim ca acţiunea noastră să fie interpretată ca o reacţie a românilor de pretutindeni împotriva deciziei autorităţilor sârbe de a încuraja oficializarea limbii vlahe, limbă inventată pentru a semăna discordie între cei peste 300.000 de români din acest spaţiu, iar în al doilea rând să-i determine pe românii vlahi să nu-şi uite identitatea românească’, a precizat Duma.

În opinia acesteia, românii vlahi din Serbia de nord-est nu trebuie să-şi lase falsificată istoria şi de dragul unor interese meschine să se depărteze de filonul latin şi valorile culturale româneşti, de tradiţia şi idealurile celor care s-au sacrificat pentru drepturile lor strămoşeşti.

La rândul său, preotul vicar Boian Alexandrovici a arătat că abecedarele primite de Biblioteca ‘Sfântul Niceta de Remesiana’ îmbogăţesc fondul de carte existent şi permanent aflat la dispoziţia tuturor iubitorilor de limbă românească.

‘Avem cărţi româneşti, sârbeşti şi bilingve. Ele îşi aşteaptă cititorii. Suntem conştienţi de faptul că este foarte greu, după 1833 limba română nu a mai fost studiată în cele 154 de sate cu populaţie majoritar românească sau în cele 48 de localităţi mixte. Aici la noi trebuie început, într-adevăr, cu abecedarul şi cu grafia în limba română’, a afirmat Boian Alexandrovici, cel care a avut curajul în 2004 să construiască prima biserică românească din Timoc, la Malainiţa.

În acelaşi context, preşedintele Comitetului Drepturilor Omului, Duşan Pîrvulovici, a spus că evenimentul va rămâne definitiv înscris în istoria comunităţi româneşti din Timoc, dar este necesar ca şi intituţiile statului român să se implice în lupta pentru conservarea şi dezvoltarea limbii române prin susţinerea unor proiecte promovate de entităţile culturale româneşti din zonă.

La eveniment au mai participat, pe lângă zecile de români veniţi din mai multe localităţi din regiunea Văii Timocului, preşedintele Mişcării Democrate a Românilor din Serbia, Dimitrie Crăciunovici şi redactorul şef al publicaţiei în limba română din Zajcear – Vorba Noastră, Melenco Stefanovici

Limba inventată în Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării

Timoc - Limba inventata vlaha

Românii vlahi din regiunile istorice Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării sunt indignaţi de decizia autorităţilor sârbe prin care au permis crearea artificială a limbii vlahe. Preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor-vlahilor ‘Ariadnae Filum’, Jurj Zavişa, a declarat recent pentru Agerpres că s-a întrunit Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe (CNMNV) în localitatea Petrovăţ pe Mlava şi au votat standardizarea limbii vlahe, ‘limbă inventată, care nu corespunde adevărului istoric şi nu este limba maternă a celor peste 300.000 de români vlahi care trăiesc majoritar în 154 de sate şi în alte 48 de localităţi cu populaţie mixtă’.

‘Obiectivul principal al acestui demers este asimilarea totală a minorităţii naţionale româno-vlahe din Serbia de nord-est. Adoptarea unui lexic şi a unei grafii străine filonului latin al etnicilor români face parte din politica agresivă a partidelor de guvernământ care intenţionează să ne oblige să renunţăm definitiv la identitatea noastră românească’, a precizat Zavişa.

Potrivit acestuia, iniţiativa de calificare a limbii vlahe drept limbă maternă a minorităţii româneşti din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 28 decembrie 2011 a CNMNV, dar românii s-au mobilizat şi au protestat, fapt care a condus la suspendarea acesteia.

‘Credeam că strigătul nostru de durere va impresiona Belgradul şi Bucureştiul şi că propunerea unei asemenea aberaţii nu va mai fi posibilă. Din păcate nu am luat în calcul înverşunarea cercurilor anti-româneşti din Serbia, potrivit cărora românii vlahi au origine sârbească, adică sunt sârbi românizaţi, şi în 24 ianuarie am asistat la falsificarea istoriei şi oficierea minorităţii şi limbii vlahe’, a afirmat Zavişa.

În speranţa că totuşi autorităţile sârbe nu vor permite decimarea minorităţii naţionale româneşti care trăieşte pe teritoriul său, un număr de şase entităţi culturale româneşti din zonă au trimis vineri un apel organismelor româneşti, sârbeşti şi internaţionale prin care dezaprobă înfiinţarea limbii vlahe şi solicită sprijin pentru obligarea autorităţilor sârbeşti să le respecte românilor drepturile constituţionale.

‘Acest nou atentat la identitatea noastră românească, sperăm, nu va putea fi tolerat. Limba vlahă, care va utiliza caractere chirilice, nu poate deveni limba oficială a românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării, pentru simplul motiv că nu există!’, a fost de părere Zavişa.

Poziţia lui Traian Băsescu şi opoziţia Senatului României

“Am avut o discutie, zic eu foarte buna, legata de situatia minoritatilor si vreau sa stiti ca ne este cunoscut faptul ca, parte din vlahi se revendica a fi de origine româna, altii nu recunosc aceasta origine, si noi nu obligam pe nimeni sa aiba vreo optiune. În acelasi timp, este clar ca cei ce se revendica a fi de origine româna trebuie sa aiba drepturile de a-si mentine limba si cultura respectate. Si multumesc domnului Presedinte, Guvernului Serbiei, pentru abordarea constructiva pe care o au, din acest punct de vedere”, declara, în noiembrie 2011, Traian Băsescu, după întâlnirea de la Belgrad cu omologul sârb Boris Tadic.

“România nu condiţionează adoptarea acordului de asociere (n.red. – a Serbiei la UE) de rezolvarea unei probleme sau a alteia, deci nici de rezolvarea problemei vlahilor”. “Noi am ridicat şi vom continua să ridicăm problema vlahilor care se declară a fi români. Nu este o legătură între ratificarea acordului de asociere şi problema vlahilor“, a mai spus Băsescu.

În luna decembrie 2011, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Viorel Badea (PDL), a declarat pentru Agerpres, că proiectul de ratificare a Acordului de asociere şi stabilizare a Serbiei la Uniunea Europeană a primit un aviz negativ din partea membrilor Comisiei. Potrivit lui Badea, avizarea negativă a Acordului este motivată de faptul că autorităţile din Serbia continuă să încalce drepturile comunităţii de români timoceni.

“În urma dezbaterilor din Comisie, a consultărilor cu membrii comunităţii românilor din Serbia şi a informărilor primite de la instituţiile care se ocupă de problematică am ajuns la concluzia că avizul pentru Acordul de asociere şi stabilizare a Serbiei la UE va fi unul negativ. Este un lucru absolut normal atîta timp cît autorităţile sîrbe nu sînt cu adevărat preocupate pentru a readuce o normalitate în ce priveşte tratamentul aplicat comunităţii de români din Serbia. Au fost o serie de reuniuni ale comisiei mixte româno-sîrbe în care reprezentanţii autorităţilor române au solicitat părţii sîrbe o flexibilizare mai mare în ce priveşte respectarea drepturilor comunităţii noastre din Serbia, care nu a fost însă resimţită”, a spus preşedintele Comisiei. Senatorul democrat-liberal a adăugat că liderii comunităţii românilor din Serbia sînt în continuare anchetaţi de autorităţile sîrbe.

“Mai mult decît atît, liderii comunităţii românilor continuă să fie anchetaţi de poliţia şi de autorităţile de anchetă din Serbia, Biserica încă nu se bucură de tratamentul pe care noi l-am solicitat, aşa că nefiind nici una dintre aceste condiţii îndeplinite, majoritatea membrilor Comisiei au decis să acordăm un aviz negativ Acordului”, a mai spus Viorel Badea.

Minoritatea română din Serbia, în atenţia APCE

La sfârşitul lunii ianuarie 2012, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat cu largă majoritate un amendament formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea, privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care Serbia respectă exigenţele din Rezoluţia 1632/2008 a APCE privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia.

O serie de parlamentari maghiari prezentaseră un subamendament la amendamentul iniţiat de delegaţia română, care viza anumite aspecte referitoare la promovarea autonomiei regionale pe criterii etnice, iniţiativă care a fost respinsă ca urmare a intervenţiei senatorului Corlăţean, menţiona un comunicat de presă dat publicităţii de Senatul României.

Senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a atras atenţia în plenul forumului de la Strasbourg asupra menţinerii diviziunii artificiale între etnicii români şi aşa-zişii vlahi şi asupra faptului că în Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii români nu au decât un singur aşezământ religios şi nu beneficiază nici până la această dată de o şcoală unde să studieze în limba maternă.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a solicitat, atât în baza dialogului bilateral direct cu autorităţile sârbe, dar având în vedere şi importanţa îndeplinirii de către Serbia a criteriilor politice pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană, progrese concrete în materie de respectare a drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a dreptului la identitate naţională.

Titus Corlăţean a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: ‘Îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor de către Serbia’ (co-raportori: Davit Harutiunian, Armenia, Grupul Democraţilor Europeni şi Indrek Saar, Estonia, Grupul Socialist).