Juncker: Nu va exista un Grexit | Ziua Veche
Acasa InternationalExterne Juncker: Nu va exista un Grexit

Juncker: Nu va exista un Grexit

scris de A.B.
13 afisari

Premierul belgian Charles Michel a anunţat luni dimineaţă, pe Twitter, că liderii zonei euro au ajuns la un acord privind un nou plan de salvare a Greciei, relatează Sky News.
grexit noPreşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat luni dimineaţă, după încheierea unui acord privind un nou plan de salvare a Greciei, că „nu va exista un Grexit”, relatează Reuters în pagina electronică.

Nu va exista un Grexit (ieşirea Greciei din zona euro-n.r.) şi, astfel, suntem mulţumiţi de rezultatele obţinute”, a declarat Juncker într-o conferinţă de presă, după încheierea negocierilor maraton privind criza din Grecia.

Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a afirmat la rândul său că 25 de miliarde de euro vor fi folosiţi pentru a recapitaliza băncile elene.

Jumătate din Fondul de privatizare, de 50 de miliarde de euro, va fi utilizată pentru recapitalizarea băncilor elene, care apoi vor fi privatizate, a anunțat luni cancelarul Germaniei, Angela Merkel, transmite BBC.

Potrivit preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, miniştrii de Finanţe vor discuta de urgenţă modalităţi de a ajuta Grecia să obţină resursele necesare pe termen scurt. După procedurile naţionale, Eurogrupul va lucra cu instituţiile pentru a continua negocierile.

După negocieri care au durat 16 ore, prim-ministrul belgian a scris pe Twitter: „Acord!”.

Summitul Euro a ajuns la un acord în unanimitate. Toţi suntem gata pentru un program ESM pentru Grecia, cu reforme serioase şi sprijin financiar”, a scris de asemenea pe contul său oficial de Twitter preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

„Se pare că avem un acord”, a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al Guvernului cipriot.

Liderii zonei euro şi-au petrecut noaptea încercând să pună la punct termenii unui nou plan de salvare a Greciei, care trebuie să adopte o serie de reforme până miercuri, în caz contrar riscând să iasă din zona euro.

După recapitalizarea băncilor, banii rămași în Fondul de privatizare vor fi reinvestiți în Grecia de Guvernul de la Atena și vor fi folosiți pentru reducerea datoriei.

Fondul va fi supervizat de autoritățile europene.

Luni, liderii zonei euro au ajuns la un acord în privința Greciei, care va primi bani de la Fondul de salvare al zonei euro (ESM), în schimbul unor reforme.

‘Vrem să folosim cele mai bune posibilități pentru privatizare și să obținem cele mai bune venituri posibile din aceste active. Trebuie să sprijinim programul, după ce, în ultimii ani, au fost probleme în implementarea programelor de asistență financiară’, a afirmat Angela Merkel.

Șeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat: ‘Încrederea a fost o problemă cheie, am analizat reformele, datoria, necesitățile de finanțare ale Greciei. Am reușit să ajungem la un acord asupra tuturor acestor probleme pentru ca Grecia să revină pe linia de plutire’.

Liderii zonei euro au reușit, luni, să ajungă la un acord, după circa 16 ore de negocieri la Bruxelles. Miniștrii de Finanțe din zona euro au propus duminică transferarea unor active elene în valoare de până la 50 miliarde de euro într-un fond independent extern. De asemenea, Eurogrupul dorește implicarea FMI în orice program pentru Grecia, în timp ce autoritățile de la Atena se opun.

Autoritățile elene au extins vacanța bancară până pe data de 13 iulie, restricționând retragerea din bancomate la 60 de euro pe zi. Decizia de închidere a băncilor a fost luată pe 29 iunie, în urma eșuării negocierilor pentru ajutor între Grecia și creditorii internaționali.

Pe termen lung, însă, unele mari bănci grecești ar putea să fie închise sau preluate de rivalii mai puternici, într-un proces de restructurare a sectorului, care ar urma oricărui program de salvare a Greciei, au declarat, pentru Reuters, o serie de oficiali europeni.

Un oficial european a declarat că primele patru mari bănci grecești, National Bank of Greece, Eurobank, Piraeus și Alpha Bank, ar putea fi reduse la două instituții, o măsură care, fără îndoială, se va lovi de opoziția autorităților de la Atena. O a doua sursă a apreciat că, deși fuziunea băncilor elene este necesară, acest proces ar putea să se deruleze pe o perioadă mai lungă de timp.

‘Economia Greciei este în ruine. Acest lucru înseamnă că băncile au nevoie de un nou început’, a declarat prima sursă.

În opinia acesteia, „cazul Ciprului ar putea fi un model’.

În Cipru, una din primele două mari bănci din insulă a fost închisă, în cadrul programului de asistență convenit cu creditorii internaționali. De asemenea, în Irlanda, trei bănci au fost fie închise, fie au fuzionat cu rivali mai puternici.

Orice închidere a unei bănci, proces ce va fi gestionat în principal de autoritățile elene, sub supravegherea supervizorilor de la Banca Centrală Europeană, nu îi va afecta pe clienți, deoarece depozitele și conturile lor vor migra la noul proprietar al băncii lor. Însă, un bancher grec a apreciat că orice fuziune a principalelor bănci elene va reduce concurența. În plus, fuziunea băncilor duce la pierderea de locuri de muncă, ceea ce le face nepopulare.

Cele patru mari bănci grecești au fost supuse anul trecut la testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană. Cu excepția Alpha Bank, celelalte trei bănci grecești nu au trecut testele de rezistență.

În România, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias, National Bank of Greece și Alpha Bank controlează împreună aproximativ 12% din activele bancare.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult