În Marea Britanie, impozitele vor creşte masiv. Guvernul britanic a prezentat bugetul pe anul viitor, iar din noile taxe speră să obţină 40 de miliarde de lire, echivalentul a aproape 48 de miliarde de euro. Executivul laburist de la Londra afirmă că este nevoie de aceste măsuri ca să poată susţine cheltuielile publice şi ca să compenseze problemele moştenite de la conservatori.
Potrivit tradiţiei, odată ce executivul britanic hotărăşte bugetul, ministrul de resort prezintă publicului servieta roşie, simbol al documentelor guvernamentale importante şi, uneori, clasificate.
Rachel Reeves, prima femeie care deţine portofoliul Finanţelor, a afirmat că a moştenit de la conservatori o situaţie extrem de gravă, din cauză că aceştia nu ar fi alocat resursele necesare serviciilor publice. Astfel, creşterea impozitelor este cea mai mare în peste douăzeci de ani, dar doamna Reeves afirmă că nu angajaţii vor resimţi impactul, ci angajatorii.
Rachel Reeves, ministrul britanic al Finanțelor: Le spun celor ce lucrează: nu voi creşte contribuţiile sociale. Nu voi creşte TVA-ul şi nici impozitul pe venit. Angajaţii nu vor vedea taxe mai mari pe fluturaşul de salariu din cauza deciziilor pe care le luăm astăzi. Aşa am promis şi aşa facem.
Benjamin Caswell, economist-șef, NIESR: Este oarecum discurs politic, pentru că nu e vorba de cui îi sunt percepute efectiv impozitele, ci despre impactul lor real. Impozitele se traduc în creşterea preţurilor. Salariaţii resimt asta direct: îţi iei o cafea, îţi iei o cazare, vezi cum se duc banii.
Doar în anii 90 a mai fost luată o măsură similară când un guvern conservator a trebuit să stabilizeze finanţele publice, după recesiune şi criza valutară.
Potrivit Institutului britanic pentru studii fiscale, majorările de impozite de 40 miliarde de lire sterline ar fi echivalentul a 1,25% din PIB.
Companiile se vor confrunta cu costuri mai ridicate de securitate socială care, combinate cu noile măsuri de protecţie pentru angajaţi şi cu majorarea salariului minim, ar putea afecta creşterea economică promisă de guvernul laburist, în declin în sondaje la numai câteva luni după alegeri. Totuşi, pieţele nu au reacţionat la noul buget, nici cursul lirei, semn că deocamdată executivul a estimat bine impactul.
