Acasa InternationalExterne Monument „In memoria victimelor regimului stalinist” la Chisinau

Monument „In memoria victimelor regimului stalinist” la Chisinau

scris de Ziua Veche
6 afisari

.Comisia de concurs pentru elaborarea compozitiei sculpturale „In memoria victimelor regimului stalinist” a desemnat castigatorul proiectului monumentului in memoria familiilor de basarabeni deportati in Siberia. Autorul lucrarii, care va fi instalata in Scuarul Garii Feroviare din Chisinau, este artistul plastic Iurie Platon, anunta Primaria Chisinau. In noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, din Basarabia, au fost deportate in Siberia si Kazakhstan zeci de mii de persoane. Acesta a fost primul val de deportari, urmat de altele care au despartit mii de familii si au distrus destinele multor romania basarabeni. Cea de a doua deportare, de la 6-7 iulie 1949 (operatiune denumita conspirativ „IUG” ), s-a facut in urma Hotararii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949. Era vorba despre peste 11.000 de familii de romani basarabeni transportate in vagoane pentru vite, in cele mai indepartate colturi ale Uniunii Sovietice.


Proiectul este o lucrare alegorica, ce reprezinta un tren care devine al durerii, al suferintei si al mortii. Un capat al vagonului are imaginea integra a oamenilor, iar pana la sfarsit, acestia devin componente ale trenului, mecanisme, bucati de metal, roti, usi, geamuri etc”.

 

Dorin Chirtoaca a mentionat ca sculptura denota aspectul masiv al nimicirii, al mutilarii oamenilor, care, dupa o viata normala, au ajuns sa fie distrusi, s-au contopit cu metalul, cu piesele trenului ce-i duce in Siberia.

Fenomenul deportarilor este ingrozitor, de ordinea holocaustului, genocidului”, a spus, la randul sau si academicianul Mihai Cimpoi, care a facut parte din comisia de jurizare a poiectelor propuse pentru concurs. El a sugerat ca pentru a da o dimensiune acestei tragedii, sa fie inscrisa pe ziduri lista familiilor deportate in anii 1941 – 1949.

Vicepremierul R. Moldova, istoricul Ion Negrei a sugerat ideea instalarii unor panouri electronice cu listele celor deportati, care deja sunt intocmite in acest format. El a mentionat ca lucrarea aleasa da senzatia de intrare in hau, iar ideea de a alege un tren, o cale ferata, un drum lung, este una argumentata. „Acest drum nu avea sfarsit si s-a incheiat in mod tragic, el a nimicit sute de mii de gospodari”, a remarcat Ion Negrei.

Viceprimarul Nistor Grozavu a precizat ca in zidul sculpturii sunt prevazute nise, pentru a putea aprinde lumanari in memoria celor deportati. La randul sau, istoricul Gheorghe Palade, presedintele Asocitiei Istoricilor din Moldova a propus inscrierea pe postament a unei fraze, marturia unei familii, de exemplu, dar care sa exprime groaza intregii tragedii, a tuturor celor care au fost deportati.

In total, la concursul privind elaborarea compozitiei sculpturale „In memoria victimelor regimului stalinist”, care urmeaza a fi instalat in scuarul din fata Garii feroviare din Chisinau, au participat 13 lucrari. La etapa finala a concursului, au fost admise doar 4 proiecte.

 

Deportati pe vecie

 

In luna iulie a anului trecut, sau implinit 60 de ani de la deportarile din Basarabia, din anul 1949. Deportarea de la 6-7 iulie 1949 (operatiune denumita conspirativ „IUG” (Sud), s-a facut in urma Hotararii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldoveneasca a chiaburilor, fostilor mosieri, marilor comercianti, complicilor ocupantilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele politiei germane si romanesti, a membrilor partidelor politice, a gardistilor albi, membrilor sectelor ilegale, cat si a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Hotararea, care prevedea „deportarea in Kazahstan, Asia Centrala si Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni”, era insotita de un act aditional in care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor mentionate sa se faca pe vecie”, operatiunea sa inceapa pe 6 iulie 1949, ora 02,00, si sa se incheie pe 7 iulie 1949, ora 20,00.

Documente de arhiva indica participarea la desfasurarea acestei operatiuni a 4.496 de „lucratori operativi” ai Ministerului Securitatii de Stat al URSS, inclusiv adusi din alte republici, 13.774 ofiteri si soldati si a 4.705 activisti de partid din Moldova. Au fost mobilizate 4069 autovehicule pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicati si au fost pregatite 30 de esaloane, respectiv, 1573 de vagoane de vite in care romanii basarabeni deportati au fost transportati in Siberia (tinutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumeni si Tomsk) si RSS Kazaha (regiunile Aktubinsk, Kazahstanul de Sud si Jambul). 7620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fascistii”, de „apartenenta la partidele burgheze romanesti sau la secte religioase ilegale”. De notat ca acestor „deportati pe vecie” li s-au confiscat averile si li s-a interzis sa-si ia cu ei bunuri materiale, scria Vasile SOARE, ambasadorul Romaniei in Kazahstan pe siteul www.romaniidinkazahstan.info.

 

 

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult