„În primul rând, vom face împreună mai multe pentru a ajuta Afganistanul”, a subliniat Rasmussen, la finalul unui summit NATO-Rusia.
De asemenea, „sunt bucuros că preşedintele Dmitri Medvedev a acceptat propunerea noastră” de a coopera cu NATO la sistemul antirachetă care protejează populaţia, cu care aliaţii occidentali au decis vineri să se doteze.
NATO şi Rusia nu constituie „o ameninţare una pentru cealaltă”, a adăugat el, salutând evenimentul ca fiind un „punct de cotitură” în relaţiile sensibile dintre cei doi foşti adversari în Războiul Rece.
La rândul său, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a apreciat că perioada de tensiune recentă dintre NATO şi Rusia a trecut.
„Avem proiecte ambiţioase, vom coopera pe toate fronturile, inclusiv asupra apărării antirachetă europene”, a declarat el, în urma unei întrevederi cu premierul italian, Silvio Berlusconi.
Medvedev i-a adus lui Berlusconi un omagiu pentru că a lucrat „cu fermitate” pentru apropierea dintre NATO şi Rusia, în timpul recentei perioade de tensiuni dintre acestea.
„Aş dori să vă mulţumesc în particular, Silvio, pentru rolul constant, amical şi constructiv”, a afirmat el, la finalul unui summit NATO-Rusia.
„Sunteţi un politician foarte experimentat”, a mai spus preşedintele rus, dând asigurări că „legăturile dintre Rusia şi Italia pot servi drept model de cooperare între o ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene şi Rusia”.
NATO şi Rusia au participat sâmbătă, la Lisabona, la primul lor summit după criza georgiană din 2008, consacrat consolidării cooperării lor privind apărarea antirachetă şi Afganistanul.
Ultimul summit NATO-Rusia s-a desfăşurat la Bucureşti în aprilie 2008, dar războiul ruso-georgian din luna august a aceluiaşi an a provocat suspendarea cooperării între Alianţa Nord-Atlantică şi Moscova, înainte ca părţile să accepte să o relanseze în 2009.
UPDATE, sâmbătă, ora 20.00: Forţele Alianţei Nord-Atlantice vor rămâne în teatrul de operaţii din Afganistan şi după anul 2014, dacă nu se va realiza securizarea acestui stat până la termen, a declarat preşedintele Traian Băsescu, sâmbătă seară, la finalul summitului NATO desfăşurat la Lisabona, informează Agerpres.
„În niciun caz 31 decembrie 2014 nu este un termen la care, indiferent în ce situaţie ar fi Afganistanul, noi ne luăm militarii şi plecăm acasă. Forţele NATO vor rămâne până când Afganistanul este deplin securizat. Îmbucurător este faptul că, urmare a suplimentării forţelor şi a adoptării unor noi strategii militare, armatele NATO reuşesc să pună sub control teritoriul afgan”, a afirmat Traian Băsescu.
Şeful statului român a menţionat, însă, că summitul NATO de la Lisabona a stabilit trecerea la „etapa de tranziţie” pentru predarea de autoritate către forţele de securitate afgane, cu un orizont de timp în anul 2014.
„Actualul summit a stabilit trecerea la etapa de tranziţie, adică, având în vedere evoluţiile militare favorabile din ultimele şase luni, dar care – aşa cum preciza generalul Petraeus (David Petraeus – n.r.) – nu sunt încă ireversibile, se stabileşte trecerea la etapa de tranziţie, adică forţele ISAF şi NATO, în mod treptat, predau responsabilităţile de securitate către forţele afgane. Obiectivul este cel stabilit de preşedintele Afganistanului ca procesul de tranziţie să se încheie la sfârşitul anului 2014. Înseamnă că, până în 2014, forţele ISAF şi, în mod deosebit, NATO trebuie să sprijine crearea unui nivel al forţelor de securitate afgane capabil să controleze integral teritoriul afgan”, a explicat Traian Băsescu.
Preşedintele României a afirmat că ţara noastră a fost „cu un pas înainte” în privinţa realizării scutului antirachetă al Alianţei, prin acordul încheiat cu Statele Unite referitor la scutului antibalistic american, care va avea baterii şi pe teritoriul ţării noastre.
„Cei care au mai criticat iniţiativa bilaterală româno-americană pot să înţeleagă ceea ce este de înţeles şi anume că România a fost, poate, cel mult cu un pas înainte în deciziile strategice pe care le-a luat. Iată că acest summit NATO stabileşte dezvoltarea unui sistem antirachetă la nivelul tuturor statelor NATO, iar relaţia bilaterală româno-americană cu privire la sistemul antirachetă care să protejeze teritoriul României se integrează acum în Noul Concept de apărare antirachetă”, a declarat Traian Băsescu.
Şeful statului a subliniat că, prin adoptarea Noului Concept Strategic al NATO, care prevede şi crearea scutului integrat al Alianţei, România şi-a atins un obiectiv susţinut încă de la summitul de la Bucureşti din 2008.
În privinţa relaţiei bilaterale cu SUA referitor la scutul antirachetă, preşedintele a arătat că România intră într-o nouă fază a negocierilor privind amplasarea bateriilor americane pe teritoriul ţării noastre. „Lăsaţi-ne să terminăm negocierile cu partenerul american şi pe urmă vă spunem şi locul de amplasare şi exact ce elemente va avea sistemul pe teritoriul României. Urmează faza a patra a negocierilor, care va fi accelerată după acest summit”, le-a spus şeful statului jurnaliştilor prezenţi la reuniunea Alianţei Nord-Atlantice.
Potrivit unui oficial NATO, componentele de sistem antirachetă vor fi instalate în România în faze succesive, până în anul 2015.
Traian Băsescu crede că, prin noul ”concept strategic” al Alianţei Nord-Atlantice, NATO îşi asumă trei sarcini fundamentale: apărarea colectivă, gestionarea crizelor şi securitatea prin cooperare.
Şeful statului român a explicat, în conferinţa de presă de la finalul summitului NATO, că apărarea colectivă este fundamentată pe articolul 5 al Tratatului de la Washington şi în interiorul ei se stabileşte crearea sistemului NATO antirachetă pentru protejarea tuturor statelor europene.
„Asta înseamnă că şi Acordul bilateral dintre România şi Statele Unite devine parte a Noului Sistem de apărare antirachetă al NATO. Cu această ocazie, cei care au mai criticat iniţiativa bilaterală româno-americană pot să înţeleagă ceea ce este de înţeles şi anume România a fost cu un pas înainte în deciziile strategice pe care le-a luat”, a afirmat Traian Băsescu.
UPDATE, sâmbătă, ora 16.15: NATO a aprobat sâmbătă o strategie de retragere a trupelor din Afganistan, care vizează transferarea progresivă a responsabilităţii combatanţilor armatei afgane până în 2014, a anunţat un purtător de cuvânt al Alianţei, citat de AFP.
La reuniunea şefilor de stat şi de guvern din statele Alianţei asistă şi preşedintele afgan Hamid Karzai, precum şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, ca şi premierul japonez Naoto Kan şi preşedintele Băncii Mondiale, Robert B. Zoellick, informează Agerpres.
Japonia este prezentă la reuniunea NATO pentru că, deşi nu are trupe desfăşurate în Afganistan, susţine din punct de vedere economic misiunea internaţională a ISAF în această ţară, iar în următoarele luni urmează să trimită în zonă personal medical, scrie EFE, citând surse din cadrul Alianţei.
NATO subliniază faptul că data de 2014 nu înseamnă că va exista o retragere completă din Afganistan şi că pe teren trupele vor rămâne în continuare, dar cu alte sarcini, în principal care vor viza sprijinirea şi instruirea forţelor afgane.
Pentru a urmări calendarul de retragere se va institui un sistem de evaluare a condiţiilor de securitate, sector cu sector şi în fiecare provincie în parte.
În cursul serii, responsabilii din ţările NATO se vor întâlni cu preşedintele rus Dmitri Medvedev, pentru relansarea relaţiilor cu Moscova. Alianţa, care a decis în ajun să dispună de un ‘scut’ antirachetă, va propune astăzi Rusiei şi altor ţări să colaboreze în acest sens.
Scutul care, potrivit NATO, nu va fi un ‘singur sistem integrat’, ci conjuncţia a două, rusesc şi aliat, ar urma să acopere întreaga Europă şi teritoriul ţărilor din NATO în faţa riscului unor eventuale atacuri cu rachete balistice.
––––––––––––––––––––––––––
Liderii NATO au convenit vineri, în cadrul summitului de la Lisabona, asupra necesităţii unui scut antirachetă, adoptând un „concept strategic” care descrie toate ameninţările la adresa securităţii lor şi răspunsurile moderne pe care le pot da, informează Mediafax.
Acest document de 11 pagini, care înlocuieşte un altul datând din 1999, a fost adoptat în prima dintre cele două zile ale summitului Alianţei Nord-Atlantice, de la Lisabona.
Ca o noutate, el menţionează un sistem antirachetă menit să protejeze populaţiile şi teritoriile NATO, care va fi „unul dintre elementele centrale ale apărării colective”.
O cooperare va fi propusă Moscovei în acest domeniu, adaugă documentul, înaintea unui summit NATO-Rusia.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, şi-a exprimat speranţa că încă de sâmbătă Rusia va anunţa cel puţin reluarea cooperării cu Alianţa privind un proiect mai puţin ambiţios, deoarece este limitat la militari în acţiune, care a fost întreruptă la începutul lui 2008.
Preşedintele american, Barack Obama, a salutat faptul că aliaţii au ajuns la un acord „pentru a dezvolta un sistem de apărare antirachetă suficient de puternic pentru a acoperi teritoriul european al NATO şi populaţiile sale, precum şi Statele Unite”.
Într-o fază ulterioară, acest scut instalat în Europa ar putea contribui de asemenea la apărarea americanilor, un element care a fost de altfel la originea suspiciunilor pe care le avea Moscova încă de la început privind motivele occidentalilor.
„Conceptul strategic” nu menţionează nici ţări precum Iranul, nici regiuni ca Orientul Mijlociu, care se presupune că ar constitui o ameninţare de proliferare balistică şi nucleară care să justifice instalarea scutului. Turcia a obţinut ceea ce dorea în această privinţă.
Franţa şi Germania, care erau în dezacord privind rolul disuasiunii nucleare şi al apărării antirachetă, au ajuns de asemenea la un compromis, care le menajează interesele şi sensibilităţile.
Aşa cum dorea Berlinul, documentul „angajează NATO asupra obiectivului care constă în crearea condiţiilor pentru o lume fără arme nucleare”.
După cum dorea Parisul, acesta „reconfirmă că atât timp cât vor exista arme nucleare în lume, NATO va rămâne o Alianţă nucleară”.
Chiar dacă folosirea armei nucleare este considerată „extrem de improbabilă”, „garanţia supremă” a securităţii aliaţilor decurge din arsenalele strategice, „în particular al Statelor Unite”, dar şi din forţele de atac britanică şi franceză.
Pe lângă ameninţarea balistică, pe care scutul trebuie să o contracareze, liderii aliaţi enunţă şi alte ameninţări directe şi în creştere, precum terorismul, atacurile cibernetice, dar şi vulnerabilităţi, făcând apel la aliaţi să se doteze cu capacităţi de ripostă corespunzătoare.
Fără a vorbi deloc despre Afganistan, NATO îşi afirmă vocaţia de a efectua pe viitor şi alte expediţii îndepărtate, de contrainsurecţie sau de stabilizare, ţinând cont de experienţa sa afgană şi dotându-se cu o „modestă” celulă civilă de gestionare a crizelor.
Obama a evocat ulterior un sprijin excepţional al aliaţilor europeni ai Statelor Unite pentru ratificarea rapidă a Tratatului de dezarmare nucleară ruso-american START, semnat în aprilie, pe care membrii opoziţiei republicane continuă să îl blocheze în Senat.
Rasmussen a subliniat această idee: „Aş regreta profund ca ratificarea Tratatului START” de către Congresul Statelor Unite „să fie întârziată”, deoarece acest lucru „ar dăuna securităţii europenilor”, a insistat el.
Noul Tratat START prevede o reducere cu 30 la sută a numărului de focoase nucleare deţinute de cele două superputeri atomice.
Europenii doresc ca această problemă să fie soluţionată cât mai rapid, deoarece nu poate decât să împiedice dezvoltarea cooperării cu Rusia şi noi progrese în dezarmarea în Europa.
Principalele prevederi ale noului concept strategic al NATO
APĂRARE COLECTIVĂ
Conceptul confirmă angajamentul fundamental al ţărilor membre de a „se apăra reciproc împotriva unui atac, inclusiv împotriva noilor ameninţări”.
NUCLEAR
NATO se angajează să „creeze condiţiile pentru o lume fără arme nucleare”, dar va rămâne o Alianţă nucleară „atât timp cât vor exista arme nucleare în lume”.
Disuasiunea rămâne un „element crucial” al strategiei: forţele nucleare oferă „garanţia supremă” a securităţii Alianţei, deşi condiţiile folosirii armei nucleare sunt „extrem de improbabile”.
APĂRARE ANTIRACHETĂ
NATO îşi defineşte capacitatea de a se apăra împotriva unui atac cu rachete ca fiind unul dintre „elementele centrale” ale apărării sale. În acest domeniu, Alianţa va căuta activ „cooperarea Rusiei şi a altor parteneri euroatlantici”.
PARTENERIATE
Parteneriatele cu ţări terţe pot „contribui la consolidarea securităţii internaţionale, la apărarea valorilor NATO, la operaţiunile sale, precum şi la pregătirea ţărilor interesate de aderare”.
„O Uniune Europeană activă şi eficientă contribuie la securitatea globală a zonei euroatlantice. UE este un partener unic şi esenţial pentru NATO”.
Cooperarea NATO-Rusia are o „importanţă strategică”.
GESTIONAREA CRIZELOR
NATO se va angaja pentru „a preveni sau a gestiona” crize care riscă să degenereze în conflicte şi să „stabilizeze o situaţie postconflict sau să ajute la reconstrucţie”.
Alianţa va crea, „învăţând o lecţie din operaţiuni, o structură civilă de gestionare a crizelor adecvată, dar modestă, pentru a interacţiona mai eficient cu partenerii civili”.
TERORISM ŞI TRAFICANŢI
Terorismul este o „ameninţare directă”. Conflictele în afara frontierelor NATO pot ameninţa securitatea sa „alimentând extremismul, terorismul”, dar şi traficul de arme, de droguri şi de persoane.
ATACURI CIBERNETICE
Conceptul prevede dezvoltarea capacităţii Alianţei de a „preveni şi detecta atacurile cibernetice”. Textul citează ca surse posibile „forţe armate şi servicii de informaţii străine, criminalitatea organizată, grupări teroriste şi/sau extremiste”.
SECURITATE ENERGETICĂ
NATO vrea să contribuie în acest domeniu, „inclusiv prin protecţia infrastructurilor energetice, zonelor şi căilor de tranzit critice”.
ALIANŢĂ PENTRU SECOLUL XXI
Liderii NATO se declară „hotărâţi să continue renovarea Alianţei pentru ca ea să poată face faţă provocărilor secolului XXI” şi „ferm hotărâţi să-i menţină eficacitatea în calitate de alianţă politico-militară care a reuşit cel mai bine în lume”.
Valoarea scutului: 270 de milioane de dolari
Scutul antirachetă al NATO, „o umbrelă protectoare” pentru cei 28 de aliaţi, în valoare de 270 de milioane de dolari, va fi instalat în mai multe etape, începând din 2011, şi ar urma să includă şi elemente în România, relatează The Guardian, în ediţia electronică.
Începând de anul viitor, Statele Unite vor mobiliza nave de război Aegis cu interceptoare în estul Mării Mediterane, sprijinite de unităţi radar mobile şi conduse dintr-un centru de control de la Ramstein, Germania.
Până în 2015, va exista un sistem antirachetă terestru de tip Aegis în Polonia sau România, sau chiar în ambele ţări. A treia etapă, prevăzută pentru 2018, include prezenţa avioanelor fără pilot.
Până în 2020, ar trebui să fie amplasate rachete cu rază mai lungă de acţiune, pentru a oferi protecţie în faţa ameninţării cu rachete balistice intercontinentale, care vor fi monitorizate de sisteme-radar de avertizare timpurie, cum este cel din Fylingdales (North Yorkshire), Marea Britanie. Staţia de satelit americană de la Menwith Hill, tot în North Yorkshire, va avea de asemenea un rol-cheie.
Sistemul este estimat să coste aproximativ 270 de milioane de dolari pe zece ani, sumă care va fi împărţită de cei 28 de aliaţi.
Scopul scutului antirachetă este să protejeze aliaţii din cadrul NATO şi ţările din estul Mediteranei de o ameninţare considerată tot mai mare, în special cea reprezentată de rachetele cu rază lungă de acţiune Shahab-3 şi Qiam-1, care au raza de circa 4.000 de kilometri, şi care sunt dezvoltate de Iran. Cu toate acestea, Iranul nu este menţionat ca ameninţare în proiectul scutului.