UPDATE 11.14: Cele 56 de state ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, reunite în summit în Kazahstan, nu au reuşit joi să adopte un plan de acţiune pentru întărirea acestei instituţii din cauza unor dezacorduri asupra dosarelor Georgiei şi Transnistriei.
Reprezentanţi ai Uniunii Europene, Canadei şi Statelor Unite au citit apoi declaraţii explicative în care pun în relief că chestiunea integrităţii teritoriale a Georgiei şi a Republicii Moldova precum şi un conflict azero-armean au împiedicat adoptarea unui document mai ambiţios.
„Este regretabil că nu a fost posibil să se cadă de acord asupra planului de acţiune”, a declarat reprezentanta UE, al cărei nume nu a fost precizat. Ea a subliniat, citată de AFP, că UE continuă să recunoască „suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei”, unul dintre dosarele spinoase ale acestui summit de la Astana, capitala kazahă.
Rusia a avertizat că ea se va opune oricărui document ce recunoaşte integritatea teritoriului Georgiei, în timp ce Moscova a recunoscut independenţa a două regiuni rebele georgiene în urma războiului din august 2008.
Ţările occidentale au regretat de asemenea absenţa unui compromis asupra Transnistriei, regiune separatistă prorusă în Republica Moldova susţinută de Moscova. În final, ele au relevat lipsa de progrese asupra conflictului opunând Erevan şi Baku în jurul regiunii Nagorno-Karabah.
Reprezentantul Rusiei a estimat la rândul său că ţara sa nu este responsabilă de acest eşec. El a estimat că Moscova „a făcut totul” pentru ca un consens să intervină dar că „abordarea ideologică” a unor state a condamnat proiectul. OSCE a fost „ostatica” poziţiilor anumitor ţări, a adăugat el, o referinţă de-abia voalată adresată Georgiei, Republicii Moldova şi susţinătorilor lor occidentali, notează AFP.
R.Moldova nu e mulţumită
„UE solicită reluarea imediată şi necondiționată a negocierilor în formatul 5+2, în vederea realizării unei soluționări politice durabile bazate pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”, se spune în declarația făcută publică în timpul ceremoniei de închidere a summit-ului OSCE. „UE îşi reafirmă angajamentul faţă de procesul de soluţionare în formatul 5+2, ca singurul format legitim de negociere”, se mai spune în declaraţie.
Potrivit Interfax.kz, citată de Unimedia.md, declarația adoptată la summit-ul OSCE de la Astana nu reflectă poziţia Republicii Moldova, a declarat viceprim-ministrul moldovean pentru reintegrare, Victor Osipov. „Cu toate că delegaţia Republicii Moldova a ajuns la un consens alăturându-se Declaraţiei de la Astana, considerăm că acest document nu satisface pe deplin aşteptările noastre pe care le aveam în legătură cu summit-ul OSCE convocat pentru prima dată în ultimii 10 ani. Este regretabil faptul că, în pofida eforturilor extraordinare, nu am reuşit să convenim asupra unei declaraţii politice, și nici asupra unui plan de acţiune”, a declarat Osipov.„Documentul adoptat este departe de a fi perfect, deoarece nu reflectă în mod adecvat preocupările majore ale ţării mele şi ale altor state membre OSCE. Cu toate acestea, imposibilitatea de a adopta un oricare document, ar cauza un prejudiciu grav credibilității organizaţiei noastre”, a mai adăugat oficialul de la Chişinău.
UPDATE 12.05: Reuniţi la Astana, în Kazahstan, reprezentanţii statelor membre OSCE încearcă să se pună de acord asupra declaraţiei finale a summit-ului, primul organizat după anul 1999. Conferinţa de presă finală a fost amânată cu câteva ore – potrivit corespondentului RRA, citat de Rador. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu va semna niciun document în care se va face referire la conflictul din Georgia, deoarece consideră Abhazia şi Osetia de Sud ca fiind state independente. Pe de altă parte, liderii occidentali şi-au exprimat sprijinul pentru integritatea teritorială a Georgiei în graniţele ei recunoscute pe plan internaţional.
Traian Băsescu a militat miercuri, la Summitul OSCE, pentru soluţionarea conflictului din Transnistria şi pentru respectarea legislaţiei internaţionale privind staţionarea trupelor străine doar cu acordul statului-gazdă, precizând că acestea reprezintă o prioritate politică pentru România şi că singura metodă de rezolvare a conflictului rămâne dialogul deschis. De asemenea, aşa cum s-a putut observa în fotogafiile oficiale, Traian Băsescu şi preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, au purtat discutii intense, mai ales că, din cauză că delegaţiile oficiale au fost aşezate în ordine alfabetică, cei doi au stat alături. „Pentru a aborda cu succes problematica conflictelor trebuie, în primul rând, să obţinem rezultate tangibile în reglementarea situaţiilor din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud şi Nagorno-Karabah, care grevează supra climatului de securitate în întregul areal al OSCE. Tolerarea unor soluţii impuse prin utilizarea forţei nu este acceptabilă. Soluţionarea conflictului din Transnistria reprezintă o prioritate politică pentru România. Sprijinim realizarea fără precondiţii a discuţiilor formale în cadrul de negociere consacrat, 5+2, în vederea identificării unei soluţii durabile, cu respectarea deplină a normelor internaţionale şi a integrităţii teritoriale, suveranităţii Republicii Moldova”, a afirmat Băsescu, într-un discurs ţinut în limba română, la Summitul OSCE din Kazahstan.
Citiţi, în continuare, discrusul intergral al lui Traian Băsescu:
„Încep prin a exprima recunoştinţa faţă de Preşedintele şi Guvernul Republicii Kazahstan, organizatori şi gazde ale celui de-al şaptelea Summit OSCE pentru determinarea şi abilitatea cu care şi-au exercitat prerogativele pe durata acestei preşedinţii. În viziunea noastră, Summit-ul OSCE de la Astana reprezintă un eveniment memorabil, având în vedere că reuneşte, pentru prima oară, într-o ţară din Asia Centrală, după un deceniu de la precedenta reuniune, şefii de stat sau de guvern din zona euro-atlantică şi din zona euro-asiatică. Este, în acelaşi timp, un summit al restabilirii încrederii.
Acum 11 ani la Istanbul, am decis să conferim substanţă dialogului şi acţiunii comune. Am consfinţit în Carta pentru securitate europeană ataşamentul ferm faţă de acquis-ul OSCE, nevoia de a soluţiona politic conflictele existente şi de a preveni noi situaţii de criză, dorinţa de a întări capacităţile operaţionale ale OSCE şi de a crea un spaţiu democratic comun, liber şi prosper al securităţii indivizibile. Din păcate, viziunea ambiţioasă a unui spaţiu de securitate de la Vancouver la Vladivostok nu a fost împlinită. Avem o respectare selectivă sau incompletă a angajamentelor, stagnarea proceselor de reglementare a conflictelor îngheţate şi asistăm la erodarea regimului de control al armamentelor convenţionale. Evenimentele tragice din Georgia anului 2008 ne-au reamintit dureros aceste neîmpliniri care au împietat asupra prestigiului şi relevanţei OSCE. Suntem printre aceia care consideră că, pentru a coopera mai bine, ceea ce lipseşte nu este nici cadrul, nu sunt nici instrumentele. De fapt, avem nevoie de voinţă politică pentru a aborda probleme într-o manieră constructivă, în acord atât cu interesele comune cât şi angajamentele faţă de valorile şi principiile de bază ale organizaţiei noastre.
Doamnelor şi domnilor,
De-a lungul timpului OSCE a ajutat la depăşirea abordărilor divergente şi a mobilizat abordări comune. Procesul Corfu a conferit un nou impuls dezbaterilor asupra securităţii europene şi a lansat un amplu proces de reflecţie, evaluare şi proiecţie strategică, având drept obiectiv principal restabilirea încrederii. Consecinţa Procesului Corfu este prezenţa noastră astăzi la Astana. Putem începe să reclădim împreună, într-un efort de voinţă politică şi responsabilitate, o comunitate de securitate profund ancorată în valorile şi principiile comune şi orientată spre un viitor în care ameninţarea sau utilizarea forţei să nu fie considerată o opţiune pentru reglementarea disputelor. Acesta trebuie să fie obiectivul strategic pentru OSCE – o organizaţie pe deplin operaţională, capabilă să soluţioneze prin dialog şi spirit de cooperare conflictele remanente, să prevină noi tensiuni şi crize, să ofere reacţii adecvate la noile provocări transnaţionale şi să consolideze respectul pentru valorile democratice, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Restabilirea relevanţei OSCE presupune, în primul rând, revalorizarea conceptului de securitate comprehensivă, a cărui esenţă o reprezintă respectarea şi promovarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, a principiilor democratice şi a statului de drept. Angajamente din dimensiunea umană se numără printre realizările noastre cele mai solide şi ele trebuie reînnoite şi consolidate, cu atât mai mult cu cât, persistă şi unele neîmpliniri ce derivă din neimplementarea lor efectivă şi din reticenţa în asumarea unor noi responsabilităţi.
Un alt element central al agendei noastre de securitate îl constituie nevoia unei noi abordări atotcuprinzătoare şi multidimensională a conflictelor, de la alertă timpurie la prevenire şi soluţionare, managementul crizelor şi reabilitarea post-conflict. România consideră că acest demers trebuie să beneficieze nu doar de voinţa politică de acţiona a statelor participante, ci şi de mecanismele şi proceduri adecvate ale OSCE, care să genereze o acţiune proactivă, eficientă şi flexibilă a organizaţiei, în diferite situaţii cu potenţial de conflict.
Doamnelor şi domnilor,
Pentru a aborda cu succes problematica conflictelor, trebuie în primul rând să obţinem rezultate tangibile în reglementarea situaţiilor din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud şi Nagorno-Karabah, care grevează asupra climatului de securitate în întregul areal al OSCE. Tolerarea unor soluţii impuse prin utilizarea forţei nu este acceptabilă. Soluţionarea conflictului din Transnistria reprezintă o prioritate politică pentru România. Sprijinim realizarea fără precondiţii a discuţiilor formale în cadrul de negociere consacrat 5+2, în vederea identificării unei soluţii durabile, cu respectarea deplină a normelor internaţionale şi a integrităţii teritoriale suveranităţii Republicii Moldova. Suntem încrezători în capacitatea OSCE, demonstrată de-a lungul timpului, de a evalua corect dificultăţile şi blocajele, de a ajuta în depăşirea abordărilor intransigente şi coagularea unor formule consensuale. Singura metodă acceptabilă rămâne dialogul deschis, fără posibilitatea recursului la forţă.
Aş dori să punctez un alt aspect de maxim interes pentru securitatea noastră, sub aspect politico-militar, şi anume necesitatea restabilirii viabilităţii regimurilor de control al armamentelor şi al aprofundării măsurilor de mărire a încrederii şi securităţii. Este convingerea noastră fermă că spaţiul OSCE rămâne cadrul adecvat al instrumentelor de control al armamentelor convenţionale. Măsurile de întărire a încrederii şi securităţii au contribuit la consacrarea unui nou model de cooperare şi interacţiune între statele participante şi un climat de deschidere şi transparenţă. Documentele dezvoltate în cadrul OSCE, alături de Tratatul privind forţele armate convenţionale şi Tratatul Cerc Deschis, sunt fundamentale securităţii europene, ce formează acquis-ul solid şi unic de principii, angajamente şi decizii. Implementarea deplină este calea pentru restaurarea încrederii şi consolidarea efortului de îmbunătăţire a securităţii europene. Rămânem însă preocupaţi de rodarea regimului CFE. Evoluţiile viitoare din acest domeniu trebuie să se bazeze pe elementele cheie ale Tratatului CFE şi CFE adaptat, pe angajamentele noastre politice şi juridice existente, cum este cel referitor la acordul statului gazdă pentru staţionarea de trupe străine. Având în vedere complexitatea noilor provocări la adresa securităţii în spaţiul OSCE, şi în zonele adiacente, România susţine consolidarea rolului OSCE în domeniu, îndeosebi prin întărirea capacităţilor structurilor sale executive şi adaptarea strategiilor la specificul mediului de securitate. În acelaşi timp, suntem datori să gestionăm riscurile de securitate din afara spaţiului OSCE, sens în care apreciem o contribuţie eficientă a organizaţiei la combaterea traficului ilicit transfrontalier, dar şi stabilizarea democratică şi securitatea Afganistanului.
Doamnelor şi domnilor,
Am dezbătut în aceste zile un nou mandat pentru consolidarea capacităţiilor OSCE în viitor, care reuneşte voinţa celor 56 de state participante, de reclădire a încrederii şi de abordare a provocărilor de securitate cu care ne confruntăm. Sunt sigur că implementarea sa consecventă de către fiecare stat participant va revigora OSCE, ca actor de prim rang în ecuaţia de securitate euro-atlantică şi euro-asiatică.”
