Noul pact pentru Europa de Est Berlin-Moscova a primit miercuri binecuvantarea Poloniei si Frantei. Trilaterala de la Weimar – Germania, Franta, Polonia – reunita la Paris a sustinut propunerea ruso-germana pentru un comitet de securitate regionala UE-Rusia pentru rezolvarea crizelor regionale, transmite Associated Press. Intalnirea dintre ministrii de externe Serghei Levrov, Barnard Kouchner, Guido Westerwelle si Radoslav Sikorski a venit dupa ce cancelarul german Angela Merkel a propus impreuna cu presedintele rus Dmitri Medvedev un memorandum de colaborare in domeniul securitatii intre UE si Rusia.
Noul forum, denumit Comitetul politic si de securitate UE-Rusia va fi unul la nivel ministerial, fiind prezidat de Inaltul reprezentant al UE Catherine Ashton si ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Principalul scop al acestei institutii va fi stabilirea unor linii de cooperare militara. O prima problema care va fi tratata in acest format va fi conflictul transnistrean, unde Rusia are trupe stationate de aproape 20 de ani. La incheierea intalnirii, ministrul rus de Externe Lavrov a declarat ca “toti cei care au participat la aceasta intalnire vor incerca sa faca astfel incat aceasta initiativa sa fie acceptata de Uniunea Europeana”. Ministrul polonez de Externe Radoslav Sikorski a declarat ca tara sa este in favoarea adancirii dialogului dintre UE si Rusia daca acest lucru va duce la solutionarea conflictelor inghetate, ca cel transnistrean.
Lavrov invita UE in Transnistria
„Uniunea Europeana poate participa la actiunea de pacificare din regiunea Transnistreana”, a afirmat miercuri Serghei Lavrov, citat de Itar-tass. „Daca UE nu ar fi rupt in 2003 semnarea memorandumului Kozak, ar fi fost deja in Transnistria”, a mai adaugat Lavrov, conform Unimedia. „Numai in cazul in care Rusia va indeplini conditiile Berlinului, Europa va discuta cu Moscova problema securitatii europene, in cadrul Comitetului Rusia – UE”, scrie publicatia rusa Nezavisimaia Gazeta.
Potrivit politologului german, directorul Programului Rusia-Eurasia din cadrul Consiliului german pe probleme de politica externa, Alexander Rahr, Memorandumul semnat la 5 iunie de catre Medvedev si Merkel constituie raspunsul Europei la initiativa presedintelui rus de a semna Acordul pentru Securitate Europeana : „Haideti sa solutionam problema cu retragerea trupelor ruse din Transnistria, din cauza careia nu functioneaza Tratatul privind limitarea fortelor conventionale in Europa si nu exista incredere in regiunea Marii Negre, iar apoi ne vom intelege asupra arhitecturii comune de securitate”. La randul sau, presedintele Consiliului Federatiei al Adunarii Federale a Rusiei, Serghei Mironov a declarat recent ca Rusia ar putea fi de acord de a inlocui armata rusa din regiunea Transnistreana cu un centru european pentru pregatirea fortelor pacificatoare sau salvatorilor pentru statele CSI, sub egida Statelor Unite ale Americii si Federatiei Ruse.
Trupele ruse
Unimedia informeaza ca ministrul de externe al regimului de la Tiraspol, Vladimir Yastrebciak, a solicitat anterior suplimentarea trupelor ruse in regiune: „E necesar cresterea numarului de militari pana la 2400 si reintoarcerea unei escadrile de elicoptere (subunitate tactica a unui regiment de aviatie, compusa din 3-4 nave de lupta – n. red.) a armatei ruse pe aerodromul din Tiraspol”. Solicitarea respectiva a fost respinsa de catre autoritatile Federatiei Ruse. In 1992, in momentul dezangajarii trupelor in Transnistria, contingentul rus numara 2.400 de persoane. In 1997, a fost redus la jumatate, fiind format din doar doua batalioane, iar in 1998 Rusia a redus numarul ‘castilor albastre’ la 500 de persoane, in conformitate cu Acordul de la Odessa. La ora actuala, Forta comuna de mentinere a pacii in regiune este formata din 335 militari rusi, 490 soldati transnistreni, 435 moldoveni si zece observatori ucraineni.
Stratfor subliniaza riscurile noului Pact Berlin-Moscova
Agentia americana Stratfor arata ca Rusia a subliniat faptul ca noile intelegeri nu prezinta nici un fel de amenintare fata de NATO, Moscova incercand astfel sa calmeze Statele Unite. Stratfor sustine ca in cazul in care Germania si Rusia vor avea o relatie de securitate ce solicita o consultare reiproca, aceasta inseamna ca Rusia va fi cu un picior in NATO. “Daca Germania intra intr-un aranjament de securitate cu Rusia 9uitand de restul Europei pentru moment) atunci cum va fi tratata relatia cu Statele Unite, cata vreme Rusia si SUA se afla pe pozitii diferite in tari cum este Georgia. Atat germanii cat si rusii simt ca SUA ii preseaza sa isi asume riscuri in regiuni in care nu au nici un interes. Germanii si rusii impreuna s-ar gasi intr-o pozitie mult mai buna pentru a respinge aceste presiuni”, sustine Stratfor.
“In mod ciudat, o parte din negocierile ruso-germane se refera la o chestiune punctuala – anume Moldova si Transnistria. Moldova este o regiune intre Romania si Ucraina (care se invecineaza cu Rusia si a reintrat in sfera ei de influenta). Moldova a devenit independenta dupa caderea comunismului, insa regiunea Transnistreana s-a despartit de Moldova cu sprijinul Rusiei. In urma schimbarii din 2009 Moldova se considera pro-occidentala in vreme ce Transnistria ramane pro-rusa. Memorandumul dintre Merkel si Medvedev a subliniat impactul pe care o relatie comuna de securitate l-ar avea asupra acestei chestiuni. Solutia care poate fi avuta in vede este neclara, insa rezultatul eventual va da o prima indicatie asupra modului in care va arata relatie de securitate ruso-germana. Polonezii vor fi in mod special interesati, de vreme ce orice actiune in Moldova va avea un impact asupra Romaniei si Ucrainei – doua state cheie in aprecierea puterii Rusiei in regiune. Indiferent de solutia care va fi adoptata, aceasta va defini relatia de putere dintre cele trei tari”, mai arata Stratfor.
Baconschi: ne bucura implicarea Germaniei pentru Transnistria
Intr-un interviu acordat postului de radio Deutsche Welle, ministrul roman de Externe Teodor Baconschi a declarat „Faptul ca doamna Merkel personal s-a implicat in discutiile cu domnul Medvedev pentru gasirea unei solutii in Transnistria ne bucura. Ne bucura si parteneriatul pentru modernizare dintre UE si Federatia Rusa. (…) Eu i-am spus acum doua zile ambasadorului rus la Bucuresti ca vad o sinteza euro-atlantica in care sa intre si Rusia in urmatorii 50 de ani si vad mai putin o sinteza euro-asiatica. Ambasadorul Ciurilin mi s-a parut foarte incântat de aceasta viziune pe termen lung. Intre timp, pe masa avem initiativa Medvedev pentru o noua arhitectura de securitate in Europa. Noi impreuna cu multi aliati din NATO, incepând cu Statele Unite, socotim ca poate avea loc o discutie despre aceasta initiativa in cadrul OSCE si a asa-numitului proces CORFU. Discutia va lua timp, nu avem intentia de a o sabota dar consideram ca actuala arhitectura de securitate din Europa este foarte buna. Nu excludem perfectionarea ei, dar respectarea ei trebuie sa fie obiectivul de politica externa al oricarui stat responsabil din regiunea noastra. Exista o legatura intre implicarea Germaniei in dosarul transnistrean si sprijinul politic al Germaniei pentru initiativa Medvedev referitoare la o noua arhitectura de securitate in Europa. Este un exemplu cu privire la rapiditatea cu care mediul de securitate si contextul nostru geopolitic evolueaza. Am convingerea ca modernizarea efectiva a Rusiei cu ajutorul Uniunii Europene, abordarea americana constructiva si evolutia din sânul elitelor politice rusesti sunt ingredientele necesare, nu stiu daca si suficiente, pentru ca o relatie constructiva cu Rusia pe termen lung sa poata fi angajata fara riscuri de securitate pentru statele europene. România nu va lipsi din acest proces de depasire treptata a consecintelor Razboiului Rece cu o singura linie rosie: refuzul de a accepta o politica a sferelor de influenta. Daca intr-adevar intram intr-o noua etapa istorica si Razboiul Rece a luat sfârsit, atunci politica sferelor de influenta nu mai are niciun loc. Nici oficial, nici implicit in aranjamentele de securitate europene. Suntem deschisi, dorim dialogul cu Federatia Rusa, asteptam propuneri concrete in special in legatura cu dosarul transnistrean si nu putem decât sa ne felicitam la gândul ca acest conflict inghetat, care arunca o umbra de instabilitate si descurajeaza investitiile pentru o intreaga parte a Europei, ar putea sa-si gaseasca o solutie”
