Partidul lui Putin câștigă majoritatea absolută în parlament | Ziua Veche
Acasa InternationalExterne Partidul lui Putin câștigă majoritatea absolută în parlament

Partidul lui Putin câștigă majoritatea absolută în parlament

scris de M.A.
10 afisari

Partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, a câștigat detașat alegerile legislative de duminică, asigurându-și o majoritate zdrobitoare în Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului federal rus), rezultat salutat de președintele Vladimir Putin care se poate pregăti liniștit de acum pentru a candida în 2018 pentru un al patrulea mandat prezidențial, comentează AFP.

Putin: Rusia nu putea permite ca Peninsula Crimeea să devină parte a NATOTotuși participarea la vot a fost slabă, semn că o parte dintre ruși au boicotat scrutinul pe care îl consideră jucat dinainte, notează agenția de presă citată. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, doar 47,8% dintre alegători au votat, față de 60% la alegerile legislative precedente din decembrie 2011.

Susținută în timpul campaniei electorale de presa de stat, Rusia Unită a obținut majoritatea absolută, cu 54,3% din sufragii, după verificarea a aproape 90% din buletinele de vot, potrivit Comisiei electorale.

Dar tipul de scrutin — jumătate proporțional și jumătate majoritar — a accentuat dominația candidaților pro-Kremlin. Rezultatul: Rusia Unită — aflată la putere — a obținut cel puțin 338 din cele 450 de mandate din Dumă, față de 238 în alegerile anterioare, conform rezultatelor parțiale.

Cu peste două treimi din deputați, Kremlinul va avea un control fără precedent asupra Dumei și va putea impune mult mai ușor modificări ale Constituției, notează AFP.

Partidul Liberal-Democrat (LDPR, extrema dreaptă) și Partidul Comunist (PC) sunt aproape la egalitate de voturi cu 13,3% și, respectiv, 13,5%. LDPR, partidul naționalist al populistului Vladimir Jirinovski, își ameliorează astfel scorul cu aproape 3 puncte procentuale în raport cu 2011, în timp ce comuniștii pierd peste 5 puncte procentuale. Partidul pro-Kremlin, Rusia Justă primește la rândul său 6,2% din voturi și va avea reprezentanți în Dumă. Aceste trei partide nu sunt considerate formațiuni de opoziție și votează în general la unison cu Rusia Unită.

Dimpotrivă, opoziția liberală din Parnas nu a reușit decât un foarte simbolic 0,66% după o campanie în care a fost ca de obicei ținta ironiilor din partea televiziunilor de stat și boicotată de alegători. Același scenariu s-a repetat și pentru partidul de opoziție social-democrat Iabloko, care a sperat zadarnic o parte din noaptea de după scrutin să obțină măcar un loc în Dumă.

„Se poate spune cu certitudine că partidul a obținut un rezultat foarte bun”, în pofida unei participări „nu prea ridicate, dar totuși importante”, și-a exprimat satisfacția la rândul său Putin, după ce s-a deplasat la sediul partidului la a cărui constituire a contribuit în 2001, și a salutat „maturitatea politică crescândă” a alegătorilor ruși.

Pentru șeful statului, aceste alegeri sunt cu atât mai importante cu cât ele constituie ultima consultare la scară națională înainte de alegerile prezidențiale din 2018, la care nimeni din Rusia nu își imaginează că Vladimir Putin nu va candida pentru un al patrulea mandat.

În cele două orașe principale ale țării, Moscova și Sankt-Petersburg, participarea a fost și mai slabă, atât în raport cu tendința națională, cât și cu alegerile legislative precedente, după o campanie anostă într-o țară aflată în recesiune de 18 luni.

„În numeroase regiuni, participarea nu a fost foarte ridicată pentru că cetățenii nu au fost informați corespunzător despre locul unde se află biroul lor de vot”, a încercat să explice delegata Kremlinului pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova.

Spre deosebire de legislativele din decembrie 2011, în care opoziția a denunțat fraude și în urma cărora sute de mii de manifestanți au ieșit în stradă, Kremlinul a vrut să dea mai multă transparență procesului electoral. Astfel, președintele rus a plasat-o în fruntea Comisiei Electorale Centrale pe fosta delegată pentru drepturile omului pe lângă Kremlin, Ella Pamfilova, pentru a-l înlocui pe Vladimir Ciurov, acuzat de opoziție că ar fi manipulat rezultatele mai multor alegeri.

Lucrările Comisiei electorale au fost difuzate în direct de canalul public de informare și, o noutate, au fost discutate eventuale fraude în unele regiuni, unde urnele erau ticsite cu buletine în pofida participării slabe la vot.

„Avem certitudinea absolută că alegerile s-au desfășurat în mod legitim”, a afirmat Pamfilova, în pofida înregistrărilor video elocvente, care arătau urne în care erau introduse mai multe buletine, ca de pildă la Rostov pe Don (sud-vestul țării).
Aceste alegeri au avut loc într-un moment în care țara traversează cea mai lungă perioadă de recesiune, de la intrarea lui Vladimir Putin în politică în 1999. Scrutinul este de asemenea prima consultare la scară națională după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, urmată de declanșarea conflictului în estul separatist al Ucrainei și de deteriorarea relațiilor între Moscova și țările occidentale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult