Peste 900.000 de sinistrati in urma ploilor torentiale din Mexic

dl. Cristinel, va admir taraba …
insa, cum de-a avut pictorul 14 copii in doar 16 ani de casatorie ???

va multumim domnul Cristi si va rog sa ne prezentati mult timp de acum inainte,cate ceva frumos in fiecare zi. Salutari

adevarul, d-le Cristinel/dispeceru` este ca Vermeer s-a casatorit in 1653 (nu in 1659)… deci acei 14 copii au fost facuti in 22 de ani de casatorie, ceea ce e mai plauzibil.

SFATUIESC pe cei care se inspira din WIKIpedia versiunea „romaneasca” …, sa citeasca si alte versiuni (engleza, franceza, olandeza).

Oricum numarul de copii este ENORM iar imaginea Caterinei simultan gravida, alaptind cu ambele brate, si avind vreo 5 puradei agatzati de fustele ei…, insotita de VACARMUL iscat de asemenea circumstantze…,
probabil ca il faceau pe Vermeer sa fuga mincind pamintul de acasa, sa „fantesizeze” despre momente bucolice, muzicale, etc. etc. pe care sa le astearna cu ardoare pe pinza.
Pictura era pentru el „fereastra spre LINISTE” (sau cum zicem noi azi: Windows) …
Mare pictor !!

pe mine ma intereseaza mai putin cati copii a avut Vermeer .imi plac lucrarile sale .

O trecere în vedere rapidă asupra selecţiei lui cristinel, al acestui pictor neorealist, sumarizează o serie întreagă de elemente asupra cărora pictorul s-a apropiat ca nimeni altul, atingând genialitatea (după părerea mea) şi creîndu-şi un stil şi o personalitate care va fi trasnformată după el în şcoală: studiul imaginii în imagine. Pentru cei care s-au pronunţat că le plac acest pictor, le-aş atrage atenţia asupra unui element care are un caracter general în picturile lui Vermeer, şi anume, acela al covoarelor, al tablourilor în tablou, al feţelor de masă, purtătoare şi ele de motive stilistice, ramele tablourilor, dar mai ales, genialul vitraliu din „Paharul de vin”. Vermeer este un ahtiat al luminii vii, al acelei lumini care dă viaţă şi nu doar animă; la el, la Vermeer, lumina explodează şi se infiltrează în orice detaliu, parcă înviind o atmosferă care altfel ar fi părut posacă şi fără viaţă. Aproape că în fiecare tablou al lui apare un covor, o perdea grea cu motive stilizate sau chiar cu o imagine decorativă, asupra cărora Vermeer se apropie genial, încercând să le redea căderea naturală fără să deranjeze imaginea întreagă. Genialitatea lui în redarea acestor imagini în imagine, constă în păstrarea formei, dar reuşind să reţină imaginea de ansamblu în sine. Putem aproxima până la acurateţe imaginea care se odihneşte pe perdeaua din „În atelier” sau pe pe faţa de masă din „Geograful”. În ,,În paharul de vin”, Vermeer merge şi mai departe şi creează o faţă de masă în spaţiu, a căror elemente apar în prim plan şi apoi se pierd în perspectivă, creându-ne senzaţia de cunoaştere a întregului prin aproximaţie. „Paharul de vin” este una dintre pânzele care-l exprimă foarte bine pe Vermeer. Cât despre peisajul absolut genial al lui Vermeer, „Vedere din Delft”, i-aş lăsa pe ceilalţi să scoată la lumină şi „de ce” este acest peisaj atât de genial. Să exclami, doar, „îmi place”, o fi, oare, de ajuns? În fond, de „ce-ul” e totul!

Draga Sehe din 1001, vezi http://www.duggarfamily.com
Copiii cresc, nu raman mici. In 22 de ani, poti naste chiar 20 de copii. Incearca. Dupa primii 5 ani se cresc unii pe altii. Ba pot deveni si unchi si matusi:)

incepe sa fie interessanta combinatia de informatii ” Cristi & Nguen Miun Gion „!