Amânarea deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, din cauza opoziţiei Olandei şi Finlandei, este relatată pe larg de numeroase publicaţii internaţionale, care merg de la prezentarea informaţiei până la a considera această măsură o „veste bună” pentru români şi bulgari.
Amânarea deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, motivată parţial de opoziţia Olandei, ar trebui să îi bucure pe locuitorii acestor ţări, apreciază cotidianul olandez De Volkskrant, argumentând că acest refuz îi va încuraja să lupte şi mai mult împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate. „Rareori românii şi bulgarii primesc veşti bune, totuşi, la 22 septembrie au primit. Consiliul de miniştii al UE a decis să amâne pe o perioadă nedeterminată decizia privind intrarea României şi Bulgariei în zona Schengen de liberă circulaţie„, scrie cotidianul olandez. Acesta adaugă că nu este prima dată când Haga îşi asumă o misiune ingrată la Bruxelles în locul altor ţări membre, Olanda blocând deja aderarea Serbiei la UE din cauza refuzului Belgradului de a colabora la arestarea criminalilor de război.
„În cazul României şi Bulgariei (…) trebuie intervenit acum ori niciodată. Odată ce cele două state membre, cele mai sărace din UE, vor câştiga bătălia, ele vor înceta să mai asculte Bruxelles-ul„, adaugă cotidianul.
„Pentru că aceste ţări vor să meargă înainte nu înseamnă că nu trebuie să fim atenţi la conţinut. Nu putem să închidem ochii cu privire la problemele drogurilor, imigraţiei şi traficului de arme” din aceste ţări, a justificat decizia ţării sale ministrul olandez Gerd Leers, citat de agenţia belgiană Belga. Aceste declaraţii au fost făcute în urma reuniunii miniştrilor europeni de Interne care au amânat decizia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, explică postul de radio Voice of America.
Associated Press atrage atenţia că disputa privind Schengen riscă să degenereze. După ce Olanda şi-a anunţat opoziţia faţă de intrarea României şi Bulgariei, România a început să blocheze importurile de flori din această ţară, afirmând că există nereguli în documentele care însoţesc aceste transporturi şi că plantele ar putea conţine o „bacterie periculoasă”. Esther de Lange, eurodeputat olandez, a numit această iniţiativă „un şantaj de şcoală veche”.
Cotidianul economic Financial Times subliniază că speranţele celor două ţări de a intra în Schengen au fost spulberate, joi, când ţările nordice s-au opus aderării lor din cauza îngrijorărilor privind corupţia. Cotidianul britanic aminteşte că problema aderării celor două ţări la Schengen a devenit un motiv de dispută în relaţiile dintre statele est-europene – multe dintre ele cu graniţe externe ale UE – şi restul Europei. „Imaginaţi-vă că aveţi o uşă cu opt dintre cele mai bune lacăte din lume. Dar în faţa acestei uşi stă cineva care lasă pe toată lumea să intre, atunci aveţi o problemă„, a declarat ministrul olandez al Imigraţiei.
Potrivit Financial Times, diplomaţii implicaţi în negocieri au declarat că problema ar putea fi discutată de liderii UE la întâlnirea din octombrie. „Este greu să vezi poziţia olandeză, în special, evoluând în săptămânile viitoare”, a declarat unul dintre ei. „Acum este improbabil ca România şi Bulgaria să poată adera înaintea următorului raport al Comisiei (Europene) din iulie 2012„. În sprijinul acestei afirmaţii, ministrul olandez al Imigraţiei a declarat că ţara sa se opune introducerii pe agenda summitului UE de la jumătatea lui octombrie a subiectului aderării la Schengen a celor două ţări, deoarece este foarte puţin probabil să se schimbe ceva până atunci, potrivit AFP. „Ar fi nerezonabil să ridicăm această problemă la summit, deoarece nu vedem ce ar putea să se schimbe până în octombrie”, a afirmat el.
Postul de radio RFE/RL prezintă, de asemenea, rezultatele discuţiilor privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, citându-l pe Ole Schroeder, secretar de stat în Ministerul german de Interne. Televiziunea publică finlandeză titrează: „Finlanda blochează demersurile român şi bulgar de aderare la spaţiul Schengen„. „Problema a fost discutată în cadrul Marii Comisii a Parlamentului şi al Comitetului guvernamentale pentru Afaceri UE”, a declarat ministrul finlandez de Interne Päivi Räsänen pentru YLE. „Iar poziţia noastră privind aderarea lor a fost negativă”.
Räsänen a explicat că această decizie a fost generată de slaba dezvoltare a statului de drept în România şi Bulgaria, de situaţia precară a minorităţilor din aceste ţări, a corupţiei guvernamentale şi a crimei organizate. „Ele trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice înainte de a adera, dar nu avem deplină încredere că aceste ţări vor fi capabile să securizeze graniţele externe ale UE, din cauza corupţiei, între altele„, a declarat ministrul finlandez. Comentând această decizie, premierul Jyrki Katainen a negat că Finlanda a zădărnicit în mod deliberat încercările celor două ţări de a adera la Schengen.
La rândul său, ministrul bulgar de Interne, Ţvetan Ţvetanov, a afirmat că Olanda şi Finlanda sunt „izolate” în UE din cauza opoziţiei lor faţă de intrarea în spaţiul Schegen a României şi Bulgariei, potrivit site-ului Novinite.com. Parafrazându-l pe ministrul polonez de Interne, Jerzy Miller, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, Ţvetanov a calificat această zi drept „Ziua promisiunilor încălcate”.
„Încrederea reciprocă înseamnă şi respectarea promisiunilor. Astăzi această promisiune a fost încălcată„, a declarat Miller, citat de publicaţia electronică EUObserver. Atât Finlanda, cât şi Olanda au afirmat că şi-ar putea revizui poziţia după raportul Comisiei Europene din februarie 2012. „De fapt, România şi Bulgaria au intrat în UE prea devreme, de aceea avem monitorizarea Comisiei şi de aceea vorbim despre extinderea Schengen atât de serios”, a declarat ministrul olandez Gerd Leers.
Refuzul de a admite România şi Bulgaria în Spaţiul Schengen nu are un impact practic important asupra majorităţii cetăţenilor celor două ţări, dar reprezintă o lovitură politică pentru guvernele de la Bucureşti şi Sofia, apreciază New York Times.
Refuzul de a admite România şi Bulgaria va avea un impact practic redus sau chiar inexistent pentru majoritatea cetăţenilor celor două ţări, care pot călători fără dificultăţi în Uniunea Europeană, dar reprezintă o lovitură politică pentru cele două guverne, care sunt sensibile în privinţa considerării lor drept ţări de categoria a doua”, comentează ziarul american.
15 comentarii
Dacă tu cetăţean mergi la examenul de conducere auto şi afli că ai căzut din cauza că nu ai ştiut să conduci avioane, ce ai spune?
Daca am avea conducători patrioţi, ar trebui să anunţăm pur şi simplu renunţarea la intrarea în spaţiul Schengen.
Pentru economia României şi pentru cetăţeanul român nu este nici-o pierdere.
Este doar o pierdere politică care nu are nici-o relevanţă.
Renunţarea la intrarea în Schengen ar încurca cel mai mult pe exportatorii din ţările refractare.
Toate intrările de mărfuri de import în România pot fi controlate (la sânge) de vamă.
Cu consecinţele respective.
Iar exportatorii români ar trebui să se orienteze spre alte ţări.
Lumea este mare. Există şi în afara spaţiului Schengen.
Pun pariu cu oricine că cele mai multe chelălăituri le veţi auzi tot de la olandezi.
Pentru olanda ar fi o pierdere economică uriaşă. Românul de rând habar n-are câte mărfuri agro-alimentare (şi nu numai) provin din olanda şi de la firme cu capital olandez.
A pierde o piaţă în două ţări consumatoare, se va resimţi direct în buzunarul cetăţeanului olandez.
Esti destept ca oaia. Romanii de rand au nevoie de Schengen, pentru ca n-au locuri de munca in tara si trebuie sa lucreze legal (cu asigurare medicala si drept la pensie). In plus, nemurile tale, alea venite din India, nu se pot duce la ciordeala in tarile bogate si sparg casele romanilor saraci.
Când am spus că eşti un dobitoc şi bou am greşit. Nu vreau să faci de râs dobitoacele.
Eşti un tâmpit cu T mare.
Intrarea în spaţiul Schengen n-are nimic cu locurile de muncă legale sau nu. Si acum este plina UE cu romani angajati cu carte de munca si care platesc asigurari sociale.
Astia olandezii nu neinghit ca nu suntem ciochisti ca ei. Tot e spre bine, ca in strainatate mergeau romanii la munca de jos, nu sa fie manageri.
Strainii cu carca si industria, noi cu turismul si cercetarea.
Muncile astea usoare sunt rezervate evreilor. Romanii sunt cu sapa pe tarla si cu roaba in constructii.
Si evreii nu sunt cetateni romani? Care ar fi acea lege care interzice unui roman sa fie, doctor, manager, profesor, avocat?
Romani adevarati sunt cei care au stramosii aici, care s-au luptat cu popoarele migratoare ca sa apere acest pamant. Evreii vor sa se mute din Israel (teritoriu luat de la arabi in mod abuziv), din diverse cauze: incalzirea globala si lipsa apei, dotarea arabilor cu armament nuclear, epuizarea petrolului si scaderea interesului pentru zona respectiva, etc.
Ei se improprietaresc in Romania si in tarile vecine pentru ca nu avem o patura bogata si nationalista, care sa le dea peste bot. Suntem condusi de marionete puse pe functii inalte chiar de evrei. Cu timpul o sa apara scantei intre romani si acesti emigranti, la fel ca si cu arabii.
Daca ar fi venit la munca si ar lucra cot la cot cu romanii, daca s-ar pierde printre romani, trecand la religia si obiceiurile romanesti, prin casatorii mixte, etc, nu s-ar intampla nimic rau. Dar asa cum spunea evreul Silviu Brucan intr-o carte scrisa dupa ’89, suprapunerea structurii etnice peste cea de clase sociale genereaza conflict major. Evreii vor fi patura bogata, privilegiata, iar romanii vor fi saracii.
Si totusi cum bareaza evreii accesul romanilor spre slujbe cu munca usoara?
Credeti ca mai sunt evreii sa tina mozaismul in Romania? Majoritatea sunt atei, si au si nume romanesti. Iar faptul ca insasi romanii sunt un melanj de mai multe etnii, ii face de nedestins.
Dv. aveti ceva dreptate, evreiilor nu le place munca fizica(poate nu au o constitutie care o suporte cam ca piele rosii). Dar a spune ca la interviul pentru munca de birou candidatul e respins e ceva de teoria conspiratiei.
1. Romanii de rand au fost tinuti la munca de jos, fara educatie, de cand se stiu ei. Asa a fost in aproape toate tarile bazate pe regim feudal. Munca pamantului i-a indobitocit pe oameni.
Practic doar sub regimul comunist, care a asigurat gratuitatea studiilor pana la orice nivel, au dat si ei cu nasul de carte. Dar nu s-au transformat peste noapte in intelectuali. Ar fi trebuit sa treaca cel putin un secol de dezvoltare, ca sa se consolideze patura intelectuala. Inginerii nostri chiar daca au invatat matematica si fizica, tehnologii, etc, in interiorul lor tot tarani au ramas. Era si normal sa fie asa, pentru ca cei mai multi au copilarit la tara, cu vaca pe camp, la culesul porumbului si al viei, cu batutul prunilor si cu strarangerea corcoduselor pentru tuica, etc. Maxim 5% dintre absolventii cu studii superioare aveau preocupari intelectuale (cercetare, inventii, tehnica avansata). Au fost prima generatie de incaltati.
Patura saraca a folosit studiile universitare doar ca o trambulina sociala, prin care sa parvina. Indivizii au plecat prea de jos si n-au tintit mai departe. S-au multumit cu confortul de la bloc si cu faptul ca scapasera de traiul de la tara.
2. Evreii s-au ocupat cu bisnita de cand se stiu ei. Iar bisnita le-a asigurat venituri colosale, fara efort fizic (cea mai banoasa activitate umana). Au si calatorit si au invatat limbi straine, s-a desteptat la minte. La evrei n-a existat problema banilor pentru educatia copiilor. A mai contribuit si religia lor, care este si militanta, dar care ii si invata cum sa se comporte, cum sa traga foloase dupa altii.
Pana aici nu este nimic nou. Partea urata a inceput in ’89, cand prin diversiune au fost date jos regimurile comuniste si populatia din tarile respective a ramas fara loc de munca si cu pamantul de la CAP fara unelte mecanizate, fara capital. Situatia romanilor s-a degradat an de an, iar evreii au profitat de asta si foarte usor, prin guverne marioneta, au schimbat Constitutia si legislatia in favoarea lor. Vor veni pe capul nostru cu milioanele, vor fi proprietarii Romaniei, iar populatia autohtona va fi paria societatii. Romanilor li s-a barat accesul la progres. Starea conflictuala este de neevitat.
Pai dupa flori si lactate din Olanda boicotate, trebuie continuat cu celularele finlandeze Nokia. De ce nu? Cu ocazia asta, sa contractam mai putin cancer oferit de Nokia prin radiatii electromagnetice. Pai nu?
Propunerea mea (vezi prima postare) este viabilă:
Uniunea Confederaţiilor Patronale Independente din România (Patrorom), cere membrilor lor blocarea tuturor contractelor comerciale cu Olanda şi Finlanda!
SI care ar fi motivele?
Cum care?
Pina acum ai dormit?
Bacteria aia?
PROSTIA A FOST CIND NE-AU ACCEPTAT IN UE. SINTEM MULT IN URMA DAR CE E MAI RAU CA CORUPTIA E MARE DE TOT.
NU SE FACE NIMIC POZITIV NUMAI DACA NE AMENINTA UE. POLITICIENII NU AU UN PIC DE RUSINE .EI STIU CE ASTEAPTA UE DE LA ROMANIA DAR NU FAC NIMIC SA NE SCAPE DE CORUPTIE , INTERLOPI, CRUDUTE SI DRAGUSANCE. E JALE.
Comments are closed.