După o campanie rapidă și plină de răsturnări de situație, francezii s-au înghesuit, duminică, 30 iunie, să voteze în primul tur al alegerilor legislative anticipate.
Partidul de extremă-dreapta Rassemblement national (RN – Adunarea Națională) este dat câștigător în turului întâi al alegerilor legislative anticipate din Franța cu 34%, cu peste 2% mai mult decât a obținut în alegerile europarlamentare desfășurate acum trei săptămâni.
Conform exit-pollurilor anunțate la închiderea secțiilor de votare în Franța, la ora locală 20.00 (21.00 ora României), RN ar fi câștigat în turul întâi cu 34%, în timp ce Noul Front Popular și Împreună pentru Republică ar fi cumulat 28,1%, respectiv 20,3% din voturile exprimate. Partidul conservator Les Republicains (Republicanii) s-ar clasa pe locul patru, cu 10,2%.
Noul Front popular cheamă la un miting în Place de la République, din Paris la ora 22.00 (23.00 ora României)
Duminica aceasta, Noul Front Popular (coaliția de stânga) a convocat un miting la Paris, în Place de la République, locul obișnuit al manifestațiilor. Această „seară electorală în Place de la République” este programată să aibă loc la ora 22.00, după publicarea primelor rezultate.
„Este timpul să votăm! influencerii intră în scenă pentru mobilizare la vot.
Un plic albastru, o cartelă electorală și un swagger. Pe Instagram, mulți creatori de conținut se prezintă la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor legislative anticipate. Acești profesioniști din domeniul comunicării și al rețelelor sociale s-au grăbit să transforme acest lucru în conținut lifestyle pentru urmăritorii lor. În timp ce influencerii povestesc de obicei evenimentele de duminică pe contul lor, ei intenționează să arate că actul de a merge la urne este o etapă importantă în rutina lor. Un mod de a-și încuraja publicul să facă același lucru.
Bordeaux, Marsilia, Toulouse, Lyon, Nantes, Angers, Lille, Rennes, Strasbourg și Nancy sub supraveghere strictă
Deși riscul de tulburări în urma rezultatelor alegerilor din 30 iunie pare moderat pentru acest tur 1 (spre deosebire de turul 2, unde membrii forțelor de ordine se tem de „un risc mai ridicat de tulburări ale ordinii publice”), potrivit informațiilor Le Figaro, forțele de ordine au fost chemate să fie deosebit de vigilente în Bordeaux, Marsilia, Toulouse, Lyon, Nantes, Angers, Lille, Rennes, Strasbourg și Nancy.
„Clădirile instituționale sau birourile electorale ale anumitor candidați” ar putea fi, de asemenea, ținta „acțiunilor” unor „elemente radicale”, a declarat pentru Le Figaro o sursă din poliție.
Lyon, Paris, Grenoble, Saint-Étienne… Comercianții își protejează magazinele pe fondul temerilor privind violențele de duminică seara
„Bineînțeles că suntem îngrijorați”: Thierry Véron, președintele Federației asociațiilor de comercianți și artizani parizieni (Facap), recunoaște îngrijorarea comercianților din capitală și din restul Franței, înaintea unei nopți electorale tensionate. În mai multe orașe din Franța, printre care Lyon, Paris, Grenoble, Saint-Étienne și Rennes, magazinele se închid, folosind panouri de lemn pentru a-și proteja ferestrele. Aceste instalații au fost deja văzute în timpul demonstrațiilor și sunt menite să protejeze localurile de orice huligani duminică seara.
În peisajul politic, tabăra prezidențială este cea care a resimțit cel mai dureros șocul dizolvării. Ei văd acest moment ca pe sfârșitul unei ere. La fel ca mulți francezi, locotenenții lui Macron oscilează între consternare și neînțelegere: „Nu-l mai recunosc”, spune unul dintre susținătorii săi fideli.
Prezență record de 59,39% la ora 17.00 (18.00 ora României)
La ora 17.00, rata de participare era de 59,39%, marcând o creștere clară de 20 de puncte față de alegerile legislative din 2022, a anunțat duminică Ministerul de Interne.
Aceasta este cea mai mare rată de participare la primul tur al alegerilor legislative din 1978, cu excepția alegerilor din 1986, care s-au desfășurat în cadrul sistemului de reprezentare proporțională cu un singur tur.
În primul tur al alegerilor generale din 2017, acesta a fost de 40,75%, iar în 2012, acesta a fost de 48,31%, mai mic decât în 2007 (48,31%) și 2022 (50,51%).
În urmă cu trei săptămâni, orașul Pontault-Combault, situat la est de Paris, a votat covârșitor pentru partidul de extremă dreapta Adunarea Națională în alegerile europarlamentare, așa că te-ai aștepta să facă la fel și azi, comentează BBC.
„Sunt studentă la drept, așa că mă interesează foarte mult dacă președintele nostru este capabil să guverneze cu un alt partid”, spune Lou, care votează pentru prima oară, subliniind că nu a văzut încă ca partidele politice să împartă puterea în această țară.
Aici, asta se numește „coabitare” și nu s-a mai întâmplat din 2002.
Un alt alegător, Julien, spune că va vota pentru orice partid în măsura în care acesta are șansa de a ține departe extrema dreaptă.
Claire, o avocată în vârstă de 29 de ani, care a votat duminică dimineața într-un district din Paris, citată de BBC:
„Este foarte important pentru mine să votez astăzi. Potențiala intrare a extremei drepte în guvern mă sperie foarte tare: pentru mine, aceasta vine împreună cu rasismul și drepturile femeilor în declin. Pentru o țară atât de amestecată și în care eu însumi am dublă cetățenie, este intolerabil ca ei să obțină o majoritate în parlament”.
Liderul partidului Adunarea Națională, cotat pe primul loc, Jordan Bardella, a spus că partidul său are de gând să interzică persoanelor cu dublă cetățenie să acceseze anumite locuri de muncă sensibile în securitate sau apărare.
„De asemenea, sunt germană și este și mai dureros să vezi extrema dreaptă atât de aproape de a prelua puterea în Franța”, dezvăluie Claire.
„Sunt tristă astăzi, chiar dacă încă mai am speranță”, spune ea, adăugând că ceea ce a enervat-o cel mai mult pe parcursul acestei campanii este că ea crede că televiziunea franceză a oferit partidului lui Bardella „mult mai multă vizibilitate”.
O parte din secțiile de votare se vor închide la ora locală 18:00, la sfârșitul unei lungi zile electorale. În marile orașe, însă vor rămâne deschise până la ora 20.00. Până atunci, legea prevede că nu pot fi publicate estimări sau rezultate, nici măcar parțiale.
Premierul Gabriel Attal, care a condus campania pentru coaliția pro-Emmanuel Macron, ține un discurs de la sediul partidului său, Renaissance. Tabăra lui Macron s-a clasat sistematic pe locul al treilea de-a lungul campaniei fulgerătoare aliniate în spatele formațiunii de extremă dreapta Adunarea Națională și a coaliției nou formate de stânga Noul Front Popular.
Prezența la vot în Franța continentală era de 25,90%, la prânz, în creștere semnificativă față de 18,43% în primul tur al alegerilor legislative din 2022.
Primul deputat din noua legislatură a fost ales în Polinezia
Moerani Frebault, un candidat autonomist de centru-dreapta fără afiliere politică, a câștigat cu 54% din voturi din primul tur, potrivit rezultatelor provizorii publicate duminică de Înaltul Comisariat. Este pentru prima dată când un originar din Insulele Marchize intră în Adunarea Națională.
Moerani Frebault a câștigat prima circumscripție polineziană, devansându-l pe deputatul pro-independență demisionar Tematai Le Gayic (35%). El a depășit cu doar 12 voturi pragul de 25% din alegătorii înregistrați necesar pentru a fi ales în primul tur. Alegerea sa ilustrează succesul candidaților autonomiști – care au prezentat candidați comuni în cele trei circumscripții ale arhipelagului francez din Pacific – în fața independentiștilor, marii perdanți ai acestui prim tur.
În a doua circumscripție, deputata Nicole Sanquer (49%), a devansat un alt deputat pro-independență în exercițiu, Steve Chailloux (42,1%), și se află într-o poziție favorabilă pentru turul al doilea. Deputatul demisionar pro-independență, Mereana Reid Arbelot, a limitat pagubele ajungând la limită pe primul loc în circumscripția 3, cu 42,7% din voturi, în fața soției fostului președinte Gaston Flosse, Pascale Haiti-Flosse (41%). Rezultatul celui de-al doilea tur va fi determinat în mare măsură de transferul de voturi obținut de autonomistul disident Naumi Mihuraa, eliminat cu 11% din voturi.
Aflat la putere de la victoria în alegerile teritoriale din 2023, partidul pro-independență, susținut de Noul Front Popular (NFP), a plătit în mare parte prețul dificultăților sale în îndeplinirea principalului său angajament: scăderea costului vieții. La alegerile legislative din 2022, acesta a câștigat toate cele trei locuri polineziene din legislativul de la Paris. Adunarea Națională (RN), formațiunea de extrema drepata condusă de Marine Le Pen, nu și-a valorificat progresele de la recentele alegeri europene: candidatul său cel mai bine plasat, James Heaux, nu a reușit să atingă 6% în prima circumscripție, în timp ce Tutu Tetuanui, în a doua, a obținut doar 4,7%. RN nu a fost reprezentat în a treia circumscripție.
Rezultate provizorii în Guadelupa și Guiana Franceză
Deputații în exercițiu din grupul centrist Liot și ai Nouluui Front Popular ( de stânga) au ieșit învingători în primul tur al alegerilor legislative desfășurat sâmbătă în Guyana Franceză și în Guadelupa, deși Adunarea Națională( RN) de extrema dreapta a reușit o calificare în turul doi în Guadelupa.
Cu toate acestea, doi dintre candidații săi, Laurent Petit și Rody Tolassy, s-au calificat în turul al doilea în circumscripțiile 2 și 3, cu 17,30% și, respectiv, 25,90% din voturi, mult în urma celor doi deputați ai Noului Front populair, Christian Baptiste (41,33%) și Liot Max Mathiasin (36,21%).
Un candidat al a extremei dreapta va participa la al doilea tur al alegerilor legislative din Martinica, o premieră în arhipelagul Caraibelor
Un candidat al Adunării Naționale (RN) va participa la al doilea tur al alegerilor legislative din Martinica, o premieră în arhipelagul Caraibelor, deși scorul său de mai puțin de 10% din primul tur lasă puține dubii cu privire la rezultat.
Potrivit rezultatelor provizorii publicate duminică de Prefectură, Grégory Roy-Larentry, un asistent medical în vârstă de 32 de ani, a obținut 2 408 voturi, adică 9,88% din voturile exprimate în a patra circumscripție (sud), unde partidul nu a depășit niciodată pragul de 5%.
Deputatul în exercițiu, Jean-Philippe Nilor (Noul Front popular, NFP), s-a clasat pe primul loc cu 63,18 % din voturi, dar nu a reușit să depășească pragul de 25 % pentru a câștiga din primul tur, în special din cauza unei prezențe scăzute la vot (30,54 %).
În Martinica în ansamblu, RN a obținut cele mai bune rezultate în aceste alegeri din 2012.
