Acasa InternationalExterne Dilemele NATO si geopolitica

Dilemele NATO si geopolitica

scris de Ziua Veche
5 afisari

Miscarea surpriza de joi a presedintelui Traian Basescu nu vine total neanuntata – vineri, 29 ianuarie, secretarul american de Stat Hillary Clinton a cerut Rusiei sa renunte la planurile de opozitie fata de scutul antiracheta european. „Suntem seriosi in ceea ce priveste explorarea cailor de cooperare cu Rusia pentru dezvoltarea apararii antiracheta care sporeste securitatea intregii Europe, inclusiv a Rusiei”, a spus Clinton intr-un discurs tinut la Paris, conform globalsecuritynewswire.org

Chestiunea Mistral

Negocierile dintre Franta si Rusia asupra vanzarii navei franceze Mistral au pus pe jar NATO. Nava Mistral este cel mai avansat sistem port-elicopter si de desant existent la ora actuala – iar Moscova s-a aratat extrem de interesata de achizitionarea sa. Initial s-a speculat ca vanzarea navei Mistral catre Rusia este destinata amenintarii Georgiei – insa Moscova a demonstrat deja ca nu are nevoie de sisteme avansate de lupta pentru a-si impune punctul de vedere in spatiul fost sovietic. De fapt achizitionarea sistemului Mistral constituie o miscare geopolitica – iar Franta, care abia a reintrat in structurile militare ale NATO se indreapta din nou catre Moscova.

 

 

Istoria zbuciumata a scutului din Europa de Est

Rusia a fost ingrijorata de acest scut antiracheta inca de la lansarea acestei idei in timpul administratiei George W. Bush. Negocierile oficiale dintre Polonia si SUA au inceput in februarie 2007 – iar in aprilie acelasi an 57% dintre polonezi erau impotriva ideii de instalare a rachetelor americane. In acelasi timp au inceput negocierile cu Cehia – unde 67% din populatie s-a declarat impotriva instalarii radarelor americane. Scopul oficial al acestui proiect a fost enuntat de la bun inceput ca fiind acela de a asigura Europei protectia fata de eventualitatea unui atac cu rachete venit dinspre Iran. Imediat Rusia a anuntat ca va amplasa rachete nucleare cu raza scurta de actiune la granitele cu statele NATO in cazul in care SUA nu vor renunta la planul lor.

@ Pe 4 iulie 2008 Polonia nu a fost de acord cu conditiile solicitate de SUA pentru instalarea rachetelor anti-racheta.

@ Pe 8 iulie 2008, Ministerul de Externe al Rusiei anunta ca daca scutul antiracheta va fi aprobat in Polonia Moscova va fi fortata sa reactioneze nu doar diplomatic, ci si cu metode tehnice si militare. Tot pe 8 iulie 2008 a fost semnat la Praga acordul dintre SUA si Cehia privind infiintarea statiilor radar pentru scutul anti-racheta.

 @ Pe 14 august 2008, SUA si Polonia au anuntat incheierea unui acord pentru amplasarea bateriilor de rachete ce urmau sa fie deservite de radarele din Cehia. Ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat: “Faptul ca acest acord a fost semnat intr-o perioada de criza dificila dintre Rusia si Statele Unite din cauza situatiei din Georgia arata ca sistemul anti-racheta nu este desfasurat impotriva Iranului, ci impotriva potentialului strategic al Rusiei”.

Rusia a avertizat Polonia ca se expune unui atac – si chiar al unuia nuclear – prin vocea generalului Anatoli Nogovitsin, adjunctul sefului de stat major al Rusiei. Acordul dintre Polonia si SUA a fost totusi semnat pe 20 august 2008.

@ In septembrie 2009, presedintele Barack Obama a anuntat ca intentioneaza sa renunte la planul scutului anti-racheta, care ar urma sa fie inlocuit cu un sistem de aparare anti-racheta instalat pe navele americane.

@ Pe 18 septembrie 2009, premierul rus Vladimir Putin a salutat initiativa lui Obama de a transfera sisteme de aparare anti-racheta Aegis in Marea Neagra.

Reluarea planului

In luna noiembrie 2009, ziarul rus Pravda anunta ca Rusia este ingrijorata de negocierile pe care Statele Unite le duceau cu mai multe tari pentru instalarea elementelor scutului anti-racheta. Ministrul adjunct de Externe Serghei Riabkov declara: “Stim ca Administratia SUA este in contact cu partenerii sai, si nu doar cei din randul statelor NATO, in chestiunea planurilor revizuite pentru un scut anti-racheta. Ar fi o exagerare sa spunem ca este incurajatoare aceasta informatie pe care am primit-o. Suntem ingrijorati deoarece aceste chestiuni importante ale stabilitatii strategice trebuie sa fie luate in considerare pe baza parteneriatului”.

Strategia Pentagonului

@ Casa Alba a anuntat in luna octombrie 2009 ca presedintele Barack Obama a promulgat legea bugetului apararii, care stabileste cheltuielile si defineste obiectivele curente ale Pentagonului. Astfel, pentru anul fiscal 2009-2010, acestuia i-a fost alocat un buget de 680 miliarde de dolari. Congresul american a alocat aproape 8 miliarde de dolari numai pentru apararea antiracheta.

@ Declaratia din 17 septembrie 2009, in care Obama a anuntat renuntarea la planurile precedentei administratii de la Washington privind instalarea unor componente ale sistemului de aparare antiracheta in Polonia si Cehia, nu a fost altceva decat o tentativa a SUA de a elimina ingrijorarea Moscovei cu privire la menirea scutului antiracheta si mentinerea paritatii nucleare. Numai ca rusii nu par foarte incantati de noile planuri ale americanilor si cu atat mai putin de instalarea unor rachete in Dobrogea sau la bordul unor nave purtatoare de rachete care sa patruleze in Marea Neagra, in apele noastre teritoriale.

@ Potrivit noului plan, in Europa ar putea fi instalate rachete de interceptare de alt tip, ale caror caracteristici tehnice nu permit distrugerea rachetelor intercontinentale. Acestea reprezinta versiunea modernizata a SM3, fiind destinate interceptarii rachetelor cu raza medie de actiune. La numai cateva zile dupa anuntul lui Obama, Moscova a inteles ca renuntarea la amplasarea unui radar in Cehia si a zece rachete interceptoare in Polonia nu are nimic de a face cu obiectiile sale, SUA dorind pur si simplu sa devanseze desfasurarea unui sistem antiracheta eficient in Europa.

In capitolul legii bugetului pentru aparare al SUA pe 2010, dedicat finantarii sistemelor antiracheta europene alternative se mentioneaza ca 309 milioane de dolari din fondurile alocate in 2009-2010 Agentiei pentru Apararea Antiracheta (MDI) vor fi directionate spre activitati stiintifice de proiectare si implementare a unui sistem antiracheta alternativ sau a unor subsisteme ale sale, in scopul apararii Europei si SUA in eventualitatea unor atacuri cu rachete cu raza lunga de actiune.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult