Statele din America Latină şi Caraibe au respins menţiunile despre susţinerea Ucrainei în proiectul de declaraţie finală propus de blocul comunitar pentru summitul UE-CELAC şi au formulat o contrapropunere în care au cerut reparaţii pentru trecutul colonial, au relatat joi Euractiv şi agenţia EFE, citate de Agerpres.
Pe 17 şi 18 iulie, șefii de stat şi de guvern din cele 33 de state membre ale Comunităţii Statelor Americii Latine şi Caraibelor (CELAC) vor avea la Bruxelles un summit cu omologii lor din ţările Uniunii Europene, considerat istoric.
În textul iniţial de declaraţie propus de UE existau mai multe paragrafe de sprijin pentru Ucraina, cu trimiteri la rezoluţiile Adunării Generale a ONU.
„Textul despre Ucraina era foarte echilibrat”, a declarat pentru Euractiv un diplomat european.
„Nu era nimic special în ceea ce noi le-am trimis„, adaugă un al doilea diplomat din UE.
Potrivit unui alt diplomat european, Statele Americii Latine „au şters tot ce era legat de Ucraina” în contra-propunerea de declaraţie trimisă blocului comunitar.
În textul trimis de UE statelor latino-americane se susținea că pacea ulterioară războiului pornit de Rusia contra Ucrainei trebuie construită în parametrii doriţi de Kiev.
„Soluţii diplomatice serioase”
Propunerea de declaraţie avansată de CELAC nu conţine acest amănunt.
În propunerea de declaraţie finală a summitului avansată de statele latino-americane, membrii UE şi CELAC trebuie „să pledeze în favoarea unor soluţii diplomatice serioase şi constructive în conflictul actual din Europa, prin mijloace paşnice, care să garanteze suveranitatea şi securitatea noastră, a tuturor, precum şi pacea, stabilitatea şi securitatea regionale şi internaţionale„.
Statele latino-americane consideră că războiul din Ucraina este o „problemă europeană”, prin urmare ele nu văd oportunitatea includerii unor referiri la acesta în declaraţia finală a summitului UE-CELAC.
De asemenea participarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la acest summit a fost respinsă de țările latino-americane.
Iniţiativa de a-l invita pe Zelenski la summit aparține Spaniei (care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE) și a creat un motiv în plus de discordie.
„Restabilirea demnităţii victimelor (sclaviei)”
Potrivit agenţiei EFE, unii lideri latino-americani ar înclina totuși în favoarea acceptării unei intervenţie a preşedintelui ucrainean, aşadar chestiunea nu este tranşată, cum nu este nici conţinutul declaraţiei finale a summitului, declaraţie care, în lipsa unui compromis, ar putea fi eliminată complet. Aceasta mai ales că, în contra-propunerea transmisă, statele latino-americane cer Uniunii Europene să le plătească reparaţii pentru trecutul colonial.
„Recunoaştem necesitatea de a fi luate măsuri adecvate pentru restabilirea demnităţii victimelor (sclaviei), inclusiv reparaţii şi compensaţii pentru a ajuta la asanarea memoriei noastre colective şi eliminarea moştenirii subdezvoltării”, menţionează proiectul de declaraţie propus de CELAC.
„Veşnic exportatori de materii prime”
Proiectul amintit nu este singura sursă de divergenţe înaintea summitului de la Bruxelles. Țările latino-americane sunt profund nemulţumite de condiţiile şi stilul de negociere al europenilor pentru încheierea unui acord comercial între UE şi statele din grupul Mercosur (Piaţa Comună a Sudului), respectiv Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay.
Liderii acestor patru ţări s-au reunit marţi la Puerto Iguazú (Argentina), unde au promis un răspuns „contondent” în faţa faţa condiţiilor puse de UE.
„Nu suntem interesaţi de acorduri care ne condamnă să rămânem veşnic exportatori de materii prime, de produse miniere şi de petrol”, a subliniat preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva.
Contra-propunerea latino-americană de declaraţie finală a summitului UE-CELAC „condamnă impunerea de bariere comerciale unilaterale sub pretextul mediului înconjurător”, după ce UE le-a cerut statelor Mercosur să accepte în acord şi o anexă cu criterii de mediu.