Comisia Europeană a adoptat luni “Strategia de securitate internă a UE în acţiune”, un document ce conţine 41 de acţiuni care vizează cele mai urgente ameninţări la adresa securităţii, cu care se confruntă Europa. Printre aceste acţiuni se află un program comun pentru destrămarea reţelelor infracţionale şi teroriste, pentru protejarea cetăţenilor, a întreprinderilor şi a societăţilor împotriva criminalităţii cibernetice, pentru sporirea securităţii UE printr-o gestionare mai inteligentă a frontierelor şi pentru creşterea gradului de pregătire a Uniunii şi a capacităţii de răspuns a acesteia în situaţii de criză.
„În mod tradiţional, securitatea internă a UE a fost marcată de o anumită fragmentare, concentrându-se asupra unui singur domeniu într-un anumit moment. În prezent, adoptăm o abordare comună privind răspunsul la ameninţările şi provocările cu care ne vom confrunta în materie de securitate. Terorismul, criminalitatea organizată, transfrontalieră şi cibernetică, precum şi crizele şi dezastrele sunt domenii în care trebuie să ne unim eforturile şi să conlucrăm pentru a spori securitatea cetăţenilor noştri, a întreprinderilor şi a societăţilor din întreaga UE. Această strategie evidenţiază ameninţările cu care ne confruntăm şi acţiunile pe care trebuie să le întreprindem pentru a putea să combatem aceste ameninţări. Încurajez toate părţile implicate să îşi asume responsabilitatea în vederea punerii în aplicare a acestor acţiuni, consolidând, astfel, securitatea UE”, a declarat dna Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne.
Furtul de maşini, tâlhăriile, traficul de droguri şi fraudarea cărţilor de credit sunt adesea manifestări la nivel local ale reţelelor infracţionale internaţionale, care acţionează la nivel transfrontalier şi în spaţiul cibernetic. Delicvenţii utilizează din ce în ce mai mult internetul, atât pentru infracţiuni minore, cât şi pentru atacuri de mare amploare. La frontierele externe ale UE, se desfăşoară operaţiuni de trafic de droguri, de bunuri contrafăcute, de arme, de persoane, iar reţelele infracţionale privează finanţele publice de venituri importante. Fondul Monetar Internaţional estimează că profiturile generate doar de infracţiunile financiare reprezintă până la cinci la sută din PIB-ul mondial. Crizele şi dezastrele, indiferent dacă acestea sunt cutremure şi inundaţii sau dacă sunt cauzate de erori umane ori de intenţii răuvoitoare, pot provoca suferinţe populaţiei, precum şi pagube economice şi de mediu. Totodată, teroriştii găsesc noi modalităţi de a face rău societăţilor noastre, inclusiv direcţionând propaganda extremistă violentă către persoane vulnerabile. În prezent, Comisia propune noi măsuri menite să combată aceste provocări. Printre acestea se află o propunere legislativă pentru confiscarea activele provenite din săvârşirea de infracţiuni. De asemenea, UE ar trebui să contribuie la punerea la dispoziţia comunităţilor a unor mijloace de acţiune pentru a combate radicalizarea şi recrutarea şi ar trebui să identifice modalităţi pentru a proteja mai bine infrastructura de transport, în mod special transportul terestru, împotriva terorismului. Se propune înfiinţarea unui centru european de combatere a criminalităţii cibernetice, în vederea reunirii expertizei în materie de anchetare şi de prevenire a infracţiunilor cibernetice şi se elaborează o serie de măsuri pentru instituirea unei abordări mai inteligente în ceea ce priveşte gestionarea frontierelor, precum şi pregătirea şi răspunsul în caz de crize şi de dezastre.
