UPDATE 17.20: Comisia Europeană confirmă primirea unei scrisori oficiale prin care Franţa şi Germania solicită amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, dar nu face nici un comentariu asupra conţinutului documentului, a declarat, marţi, pentru Agerpres, Michele Cercone, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström. ‘Deciziile referitoare la extinderea spaţiului Schengen sunt de competenţa Consiliului şi a statelor membre’, a mai menţionat oficialul european.
UPDATE 17.10: Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă regretul faţă de transmiterea de către miniştrii de interne francez şi german a unei scrisori comune prin care se solicită amânarea momentului aderării României şi Bulgariei la Schengen la o dată ulterioară lunii martie 2011. Scrisoarea confirmă pe deplin şi salută progresele tehnice ale României în cadrul procesului de evaluare Schengen. Prin urmare, chiar conform scrisorii, „condiţionalităţile” suplimentare ataşate aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen se plasează în afara procesului de aderare la Schengen şi a acquis-ului Schengen, se precizează într-un comjunicat al MAE. Solicitarea amânării deciziei de aderare a României şi Bulgariei pleacă de premisa unor aşa-zise „carenţe ale situaţiei generale” a celor două state şi a unor ipotetice disfuncţionalităţi ce ar afecta siguranţa sistemului de supraveghere a frontierei Schengen, inclusiv accesul la datele gestionate prin Sistemul de Informaţii Schengen (SIS).
România împărtăşeşte, la fel ca şi Franţa şi Germania, preocuparea privind asigurarea securităţii frontierei Schengen. România a răspuns şi răspunde cu seriozitate acestei preocupări prin îndeplinirea integrală a condiţiilor intrinseci acquis-ului Schengen, inclusiv în domeniul controlului şi supravegherii frontierelor externe. Traversarea cu succes a misiunilor de evaluare în domeniul frontierelor externe şi aprobarea rapoartelor aferente acestor misiuni este o dovadă de necontestat a faptului că România şi-a îndeplinit în totalitate angajamentele asumate. MAE reaminteşte, în acest sens, şi faptul că România implementează un sistem tehnic de ultimă generaţie de supraveghere a frontierei terestre cu sprijinul tehnologiei furnizate de compania franco-germană EADS.
De asemenea, începând cu data de 5 noiembrie 2010, România este conectată deja la SIS şi gestionează în condiţii de deplină securitate aceste date. Tehnologia şi aparatura folosită de România pentru conectarea la SIS sunt de ultimă generaţie, iar pregătirea profesională în a folosi aceste echipamente este la cele mai înalte standarde, aspecte apreciate şi cu ocazia ultimei misiuni de evaluare în domeniul SIS din această lună. Prin urmare, este complet nefondat argumentul invocat referitor la un aşa-zis risc pentru securitatea internă a Uniunii care ar deriva din aderarea României (şi Bulgariei) la Schengen şi gestionarea acestor informaţii. Dimpotrivă, aderarea României va conduce la creşterea semnificativă a securităţii frontierei externe.
În acelaşi timp, MAE reiterează faptul că nu există niciun temei, juridic sau de oportunitate, pentru o asociere între aderarea la Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) din domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei. De altfel, scrisoarea recunoaşte că nu poate fi stabilită o astfel de legătură „rigidă” de condiţionalitate între cele două. Este vorba despre procese diferite, cu instrumente specifice de evaluare şi decizie. România colaborează constructiv în cadrul MCV cu Comisia Europeană şi cu statele membre şi nu poate fi de acord cu deturnarea sensului acestui instrument distinct.
O astfel de abordare creează un precedent inacceptabil nu numai pentru România (şi Bulgaria), dar şi pentru întreaga Uniune. Ea constituie o discriminare a României şi Bulgariei faţă de modul în care au fost tratate statele care au aderat la Schengen la ultima extindere.
Referirile la absenţa unui cadru juridic şi administrativ satisfăcător au un caracter generalizator, lipsit de elemente concrete, obiective de evaluare şi au un caracter subiectiv, necuantificabil. Astfel de aprecieri subiective riscă să decredibilizeze procese UE de evaluare la care România participă cu bună credinţă şi să pună sub semnul întrebării evaluările experţilor europeni.
De altfel, ultima misiune de evaluare a Comisiei din luna noiembrie 2010 în domeniul MCV reconfirmă faptul că autorităţile române au continuat eforturile de reformare a sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei şi au adoptat iniţiative legislative importante care răspund recomandărilor Comisiei.
Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că aderarea la spaţiul Schengen este o obligaţie asumată de toate statele membre prin Tratatul de aderare a României şi Bulgariei şi, în acelaşi timp, o responsabilitate pe care România şi-o asumă în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni.
Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă încrederea că procesul de evaluare Schengen se va menţine în coordonatele stabilite, în cadrul instituţional şi în formatul de evaluare existent la nivelul Uniunii, la fel ca şi în cazul extinderilor anterioare. MAE va continua să facă toate demersurile necesare în acest sens şi va coopera susţinut cu Germania şi Franţa, precum şi cu toţi ceilalţi parteneri din UE.
––
Franţa şi Germania cer oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen. Într-o scrisoare a miniştrilor francez şi german de Interne către comisarul pentru Afaceri Interne în Comisia Europeană, Cecilia Malmstrom, se spune că această aderare ar fi “prematură”, dacă ar avea loc în martie 2011, transmite Radio France Internationale Romania. “Nu sunt reunite toate condiţiile pentru aderarea celor două ţări în Spaţiul Schengen”, scriu cei doi miniştri în scrisoarea pe care a putut să o consulte RFI România. Ei vorbesc despre “carenţe”, care au legătură cu securitatea şi justiţia, cu corupţia şi criminalitatea organizată. “Nu este posibil să nu luăm în calcul aceste carenţe, constatate de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, spun cei doi miniştri.Aceste carenţe ar putea avea consecinţe grave pentru securitatea internă a Uniunii Europene, mai scriu Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere, din cauza influenţei pe care o pot avea asupra frontierei şi asupra accesului la bazele de date Schengen. Ca urmare, ignorarea defectelor observate nu ar fi nici realistă, nici responsabilă, conchid cei doi : “Estimăm că decizia ar trebui luată când principalele subiecte de preocupare vor fi rezolvate, adică atunci când vor fi făcute progrese ireversibile în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate”. În aceeaşi scrisoare se recunoaşte însă că din punct de vedere tehnic, procesul aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen este global pozitiv.
Traian Basescu a declarat, vineri, la finalul lucrărilor Consiliului European de iarnă, că a afirmat, la summit, că România nu acceptă obligaţii suplimentare în ceea ce priveşte intrarea în Schengen şi că nu vrea să fie victima colaterală a ceea ce nu merge bine în UE în prezent. El a declarat presei, la final, că a avut o intervenţie în Consiliu în care a afirmat că România nu acceptă crearea de obligaţii suplimentare faţă de cele din Trataul de aderare în ceea ce priveşte intrarea în Schengen. Băsescu a spus că a afirmat că Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie (MCV) nu este parte a Tratatului de aderare, ci un mecanism stabilit de UE şi România, şi nu a fost ratificat nici în Parlamentul României, nici în alte parlamente din UE. „Ne-am săturat de poveştile cu monitorizări, dar acceptăm o cooperare la frontieră” a mai spus Băsescu.
Raportul privind evaluarea frontierelor aeriene ale României a fost apreciat favorabil şi aprobat, joi, 09 decembrie, la Bruxelles, în cadrul reuniunii grupului de lucru Evaluare – Schengen. Statele membre ale grupului de lucru Evaluare – Schengen au felicitat România pentru modul în care au fost implementate standardele Schengen în domeniul frontierelor aeriene şi au subliniat că, într-un timp foarte scurt, s-au realizat progrese mari din punct de vedere al îndeplinirii cerinţelor tehnice legate de echipamentele disponibile pentru supravegherea şi controlul frontierei.La aeroporturile din Bucureşti şi Timişoara, precum şi la PTF Stamora Moraviţa rutier şi feroviar, controalele de frontieră corespund, potrivit raportului aprobat joi, cerinţelor acquis-ului Schengen, transmite MAI.
