Acasa InternationalGeopolitica 25 de ani de la caderea Zidului Berlinului. Zece lucruri de ştiut despre ZID

25 de ani de la caderea Zidului Berlinului. Zece lucruri de ştiut despre ZID

scris de M.A.B.
104 afisari

Pe 9 noiembrie 1989, o multime uriasa de germani din partea rasariteana a intrat in Berlinul occidental, fara ca soldatii regimului comunist sa intervina. Dupa cateva saptamani, Zidul avea sa fie daramat in intregime, iar germanii faceau primii pasi spre reunificarea tarii.

25 de ani de la caderea Zidului Berlinului

25 de ani de la caderea Zidului Berlinului

Vineri seara, primarul Berlinului a inaugurat un ansamblu de aproximativ 6.900 baloane luminoase. Insirate pe 15 kilometri, simbolizeaza traseul Zidului care a taiat Berlinul in doua si a creat o enclava capitalista pe teritoriul Republicii Democrate Germane. Duminica seara, pe 9 noiembrie, cand se implinesc exact 25 de ani de la deschiderea Zidului – aceste baloane se vor inalta spre cer, in acordurile „Odei bucuriei” a lui Beethoven, care este si imnul Uniunii Europene.
Klaus Wowereit, primarul Berlinului: „Astfel, Zidul va fi daramat simbolic pentru a doua oara. De data aceasta, oameni din toata lumea vor trimite msaje de pace si speranta, mesaje care vor fi atasate de aceste baloane”.
Primarul a adus un omagiu „tuturor celor care au murit doar pentru ca au incercat sa treaca dincolo de Zid”, in timpul regimului comunist din fosta RDG.
Laureatul premiului Nobel pentru pace, Mihail Gorbaciov – acum in varsta de 83 de ani – se afla in vizita in capitala germana unde este omagiat pentru rolul sau major in desfintarea Zidului Berlinului, preludiu al unificarii Germaniei, 11 luni mai tarziu.
Mihail Gorbaciov, fost presedinte al URSS: „Trebuie sa ne amintim mereu lectiile trecutului si sa invatam din trecut”
Gorbaciov a fost la muzeul Checkpoint Charlie, unul din punctele de control emblematice intre sectorul american si cel sovietic al Berlinului. Cantaretul si fostul dizident est-german Wolf Biermann, caruia regimul comunist i-a retras cetatenia in 1976, a fost invitat la sedinta speciala a Bundestagului.
Ceremoniile vor culmina, duminica, cu o gigantica sarbatoare populara la Poarta Brandenburg – care din simbol al divizarii, a devenit simbol al unificarii Germaniei.
Zidul Berlinului a fost unul dintre simbolurile Războiului Rece, factor declanşator a multor drame, divizând un oraş, o ţară şi un continent întreg, separând numeroase familii. Iată zece lucruri de ştiut despre acest simbol.

Bariera a fost construită pe 13 august 1961, fiind ideea liderului comunist est-german Walter Ulbricht şi nu a fost realizată cu ajutorul direct al sovieticilor, fiind construită de muncitorii şi soldaţii din Germania de Est .
Zidul Berlinului a avut o lungime de 155 de kilometri şi o înălţime de 4 metri. Pentru a spori siguranţa, a fost construit un coridor suplimentar, cunoscut sub numele de Fâşia Morţii. Aceasta avea 100 de metri lăţime, era supravegheată continuu făcând astfel aproape imposibilă trecerea neautorizată în RFG
În Berlinul de Est a fost construit un turn înalt de aproximativ 365 de metri, având oficial un restaurant la ultimul etaj. Neoficial, acest etaj avea rolul de post de observaţie, căci pivota în jurul axei sale. Astfel eficienţa zidului era sporită prin construirea de astfel de turnuri.
Impactul construirii zidului Berlinului a fost unul devastator pentru familile germane. Est-germanii care lucrau în Germania de Vest au fost nevoiţi să renunţe la locurile lor de muncă, pierzându-şi astfel sursele de venituri. Mai mult decât atât, membrii a numeroase familii au fost efectiv separaţi de acest zid
Pentru vizitele în Germania de Est, zidul a fost prevăzut cu opt puncte oficiale de trecere, străinii (inclusiv vest-germanii) trebuind să obţină un permis special de trecere.
Reacţia Statelor Unite faţă de zidul nou construit a fost una extrem de slabă, deşi contravenea înţelegerii dintre fostele state aliate conform căreia acestea trebuiau să asigure supravegherea Berlinului. Astfel, guvernul american a declarat că va accepta zidul Berlinului fără a utiliza forţa.
Numeroşi est-germani au încercat să fugă în Germania de Vest riscându-şi astfel vieţile. Unele statistici evidenţiază că după anul 1961 au reuşit să treacă în Germania de Vest circa 5000 de locuitori ai Berlinului de Est.
În urma demisiei liderului est-german, Erich Honecker, noul guvern a declarat că est-germanii pot primi vize pentru vizitele în Germania de Vest. Ca efect, zeci de mii de berlinezi au protestat în faţa punctelor de control, pretinzând să fie lăsaţi să treacă. Realizând că stăvilirea mulţimii nu putea fi realizată, grănicerii au lăsat mulţimea să treacă în Germania de Vest.
Ultimul est-german care a fost ucis în timp ce încerca să treacă zidul a fost Chris Guefroy, în februarie 1989. În prezent, una din străzile Berlinului îi poartă numele.
Zidul Berlinului a căzut în noiembrie 1989, fiind ulterior dărâmat cu buldozerele. În urmă au rămas un muzeu dedicat Zidului şi câteva rămăşiţe ale fostului simbol al Războiului Rece.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult