Acasa InternationalGeopolitica Cum s-a transformat Revista 22 în “ruşii” care îi dau lecţii lui Băsescu

Cum s-a transformat Revista 22 în “ruşii” care îi dau lecţii lui Băsescu

scris de M. BÂTCĂ
12 afisari

Revista 22 şi Armand Gosu au fost transformaţi de presa din România în “ruşii” care reacţionează la declaraţiile unioniste ale lui Băsescu. Cum a fost posibil?

Cum s-a transformat Revista 22 în “ruşii” care îi dau lecţii lui Băsescu

Cum s-a transformat Revista 22 în “ruşii” care îi dau lecţii lui Băsescu

Foarte simplu: din comoditate şi cu ajutorul unei jurnaliste ruse (Svetlana Gamova). Vineri, 23 august, agenţia Mediafax, citând agenţia de presă rusă Ria Novosti, dădea următoarea ştire: “Nezavisimaia Gazeta: Afirmaţiile lui Băsescu despre unire riscă să blocheze integrarea europeană a Republicii Moldova”.

„Recentele declaraţii ale preşedintelui român Traian Băsescu privind posibila unificare a ţării sale cu R.Moldova ar putea împiedica integrarea europeană a Republicii Moldova„, atrage atenţia cotidianul Nezavisimaia Gazeta. „Ca efect, unele organisme europene ar putea cere amânarea parafării şi semnării acordului de asociere între UE şi Republica Moldova cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, programat la Vilnius în noiembrie”, adaugă publicaţia rusă. Opinia este împărtăşită de revista moldoveană Panorama. „Unele organisme europene ar putea să nu aibă timpul şi energia necesare pentru a aştepta nuanţarea declaraţiilor lui Băsescu, interpretându-le în sensul propriu”, precizează Panorama.- scria Mediafax.

Majoritatea publicaţiilor şi televiziunilor de ştiri din România au publicat ştirea Mediafax, întrecându-se în titluri cât mai incitante, cum ar fi “Reacţia RUŞILOR după ce Băsescu a vorbit despre unirea României cu Republica Moldova” sau “Ruşii spun că Băsescu blochează integrarea R. Moldova în UE” sau “Aderarea la UE a Republicii Moldova ar putea fi în pericol din cauza declaraţiilor despre unire”. Multe publicaţii au preferat însă varianta Mediafax sau au înlocuit “Nezavisimaia Gazeta” cu “ziar rusesc” sau “presa rusă”.

Până aici, toate şi frumoase. O ştire de agenţie a fost preluată şi difuzată ca atare. Însă, adevărul este cu totul altul şi a fost descoperit de analistul de la Chişinău Petru Bogatu, care dă lămuriri în Jurnal.md.

Ce s-a întîmplat de fapt? Mediafax a citat Ria Novosti, care a citat Nezavisimaia Gazeta, care a citat Panorama (săptămânal de limbă rusă din R Moldova). Panorama cita ziarul România Liberă. În România Liberă, pe 20 august, a fost publicat un fragment dintr-un text al lui Armand Gosu, din Revista 22, “Joaca de-a unirea”:

Avalanşa de declaraţii i-a făcut pe mulţi comentatori de la Bucureşti şi Chişinău să vorbească despre contururile unui mare proiect unionist, al cărui fir roşu ar trece prin viitoarea cetăţenie moldovenească a d-lui Băsescu şi prin aducerea în fruntea proaspătului partid proprezidenţial a unui tânăr politician care s-a născut în Ucraina sovietică, sudul Basarabiei istorice. Până şi unii diplomaţi străini acreditaţi în cele două capitale au început să se întrebe serios despre existenţa unui astfel de plan. Interesul acestora ar trebui să pună pe gânduri atât România, cât şi Republica Moldova.

Cu o agendă internaţională atât de încărcată, plină de evenimente dramatice care se produc în diverse colţuri ale lumii, cu o criză economică prelungită care generează tensiuni sociale, unele cancelarii ar putea să nu mai aibă timp şi energie pentru nuanţe, expediate de regulă în subsolul depeşelor diplomatice, şi să înţeleagă ad litteram afirmaţiile făcute la Bucureşti sau Chişinău. Un pretext pentru amânarea sine die a semnării documentelor ce vor fi parafate la Vilnius, cu ocazia summit-ului Parteneriatului Estic, va fi oricând îmbrăţişat de un guvern european, depăşit de problemele pe care i le pune criza. Şi astfel de guverne nu sunt puţine. Din memoria instituţională a multor cancelarii n-a dispărut cu totul tema „România, stat cripto-anexionist“.

(…)

În acest context tensionat, fluturarea proiectului unionist din raţiuni electorale interne pune sub semnul întrebării soliditatea angajamentului României de susţinător al apropierii Republicii Moldova de UE. Reprezentanţi ai clasei politice de la Bucureşti trebuie să iasă din ambiguitatea în care se află: pentru uz intern, mesaj unionist, pentru extern, pentru partenerii din UE şi NATO – susţinerea integrării europene, pentru urechile moldovenilor – mesaj în funcţie de interlocutor.

Continuarea acestor discursuri paralele va întreţine confuzia şi va genera şi pe mai departe pagube. Bucureştiul consumă resurse financiare alimentând dezbateri pe teme identitare care divizează societatea din Republica Moldova. În felul acesta, riscă să ostilizeze o mare parte din elita politică de la Chişinău, care ar putea percepe România drept cea mai mare ameninţare la adresa statalităţii Republicii Moldova. Ar fi o dovadă de naivitate dacă, la Bucureşti, cineva şi-ar închipui că o întreagă elită moldovenească ar renunţa la statalitate mânată de sentimente şi emoţii. Sau că o naţiune civică moldovenească nu poate funcţiona fără aprobarea oficialilor români. Mai mult decât atât, Bucureştiul îşi va submina întreaga politică regională dacă prin declaraţii neînţelepte va alimenta suspiciunea că are o agendă ascunsă, că este un partener nesincer, impredictibil. România, aflată la marginea unei falii geopolitice, va deconta incapacitatea de a înţelege contextul internaţional, precum şi situaţia din fostul spaţiu sovietic, atât la Bruxelles, la nivel de UE şi NATO, slăbindu-şi puterea de a influenţa deciziile care se iau acolo, cât şi în relaţiile bilaterale, la Washington, Londra şi Berlin. Practic, România va deveni cel mai important aliat al celor care vor să blocheze apropierea Republicii Moldova de Occident, un fel de „idiot util“ al celor care visează la Uniunea Euro-Asiatică.

Şi, uite aşa, ruşii care “spun că” sau care “reacţionează” sunt, de fapt, opiniile lui Armand Gosu în Revista 22.

2 comentarii

Tache 27-08-2013 - 01:49

Iată, deci, trei dintre imaginile esențiale în raport cu care 23 august 1944 s-a impus în conștiința unor generații de tineri din perioada comunistă. Nu întâmplător, acești oameni sunt mai greu de păcălit. Îi poți însă destructura punând presiune pe viața de familie, pe structura veniturilor, cum de altfel se și face. Îi vânturi prin străinătățuri, îi domesticești corporatizându-i (le reduci limbajul și gândirea la spațiul îngust al trainingurilor) sau le dai funcții purtătoare de sinecuri prin administrația centrală. ”Greul” vine după ei, prin generațiile pentru care România nu este altceva decât non-prezență, care vorbesc limba română fără să aibă conștiința acestui gest de o cosmicitate unică.

Camelian Propinatiu 27-08-2013 - 13:13

Faptul ca Autoelita a promovat istorici bestsellari, explica de ce n-avem nici monarhism, nici unionism, nici macar antibolsevism, ci doar postromânismul ca RO e altfel, n-are trecut, deci nici viitor. Nechibitând eseistic Istoria, generatia istoricului uitat sau cenzurat Nicolae Iorga au facut România Mare Regala cu ACELASI Neam Românesc.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult