Nimic nu este întâmplător în viaţă. În această săptămână, generalul David Petraeus a revenit în faţa Comitetului Senatului SUA pentru forţele armate. Şi s-a aşezat la aceeaşi masă unde i s-a făcut recent rău. Atunci, explicaţiile oficiale erau că ar fi „sărit” peste micul dejun sau ar fi resimţit stresul provocat de schimbarea prea repede a fuselor orare, datorită deplasării sale pe mari distanţe, în calitate de comandant al CENTCOM, nucleul coordonator al forţelor americane dislocate în Orientul Mijlociu şi în Asia Centrală.
Adevărul este că, în acea dimineaţă, i s-a comunicat că va prelua funcţia generalului Stanley McChrystal. Ceea ce, pentru un militar de carieră reprezenta o retrogradare în funcţie, chiar dacă era la cererea comandantului şef al forţelor armate americane, preşedintele SUA.
“EL POATE ÎNVINGE ÎN RĂZBOI!”
Elegant în ţinută, surâzător, dar cu fraze bine cântărite, generalul Petraeus a reiterat sprijinul său constant pentru strategia preşedintelui Obama în ceea ce priveşte Afganistanul, dar a adăugat, fără să ezite, că forţele militare americane ar trebui să mai rămână în acest stat pentru câţiva ani.
El a declarat că termenul iniţial fixat pentru retragerea trupelor SUA, până în iulie 2011 este unul flexibil. Orice micşorare a efectivelor militare fiind condiţionată de realităţile teatrului de operaţii afgan. Popularitatea generalului se datorează rolului său decisiv în teatrul de operaţii irakian, unde a creat condiţiile necesare transferării treptate a administrării teritoriului către forţele de securitate ale Irakului. O reuşită similară se aşteaptă de la el, în Congresul SUA şi în Afganistan. Iată declaraţia senatorului republican John McCain:”Generalul Petraeus a dovedit că el poate învinge în război!”
Iulie 2011 este, în opinia generalului, doar începutul unui proces în care retragerea va fi luată în calcul, dar nu un termen pentru plecarea forţelor SUA din Afganistan. Mai mult, efective substanţiale de militari americani vor rămâne în ţară pentru un viitor previzibil:”Va trece un număr de ani până când afganii vor putea într-adevăr să îşi asigure securitatea cu propriile forţe” a precizat Petraeus.
UN TEST DE VOINŢĂ
Conştient de faptul că partenerul său de acţiune, la Kabul va fi preşedintele Hamid Karzai, el l-a contact telefonic înainte de a ajunge cu maşina la audierile de la comitetul senatorial – aspect pe care a ţinut să îl comunice senatorilor. “Este un test de voinţă, iar inamicul trebuie să ştie că avem dorinţa de a învinge” a afirmat generalul.
În ultimele luni s-au derulat lupte intense, cu numeroşi răniţi. Alte confruntări mai dure vor avea loc în perioada următoare. Dar armata afgană a făcut unele progrese, datorate şi faptului că numărul instructorilor străini a crescut de la 1 la 70 de militari afgani, la 1 la 39. Ceea ce înseamnă că fiecare pluton are un specialist în instrucţie, furnizat de către forţele NATO.
Conform estimărilor generalului Petraeus, 85% din unităţile militare afgane acţionează acum alături de forţele americane sau cele aliate. Mai mult, trupele lui Karzai asigură securitatea Kabulului. La polul opus, în provincia Kandahar, unde ofensiva aliată a fost amânată se află doar 7.200 militari afgani.
REVEDEREA REGULILOR DE ANGAJARE ÎN LUPTĂ
Generalul a abordat şi subiectul plângerilor unor combatanţi americani privind regulile de angajare în luptă instituite sub comanda generalului McChrystal. Acestea au fost anterior aprobate de CENTCOM. Introducerea lor a fost impusă de protestele repetate ale preşedintelui afgan, în urma sporirii pierderilor colaterale – civili neînarmaţi, folosiţi de talibani ca “scuturi umane”. Regulile restricţionau la minimum utilizarea loviturilor aeriene şi a elicopterelor pentru sprijinirea unităţilor aflate în dificultate.
Petraeus a promis că va examina atent modul în care implementarea regulilor amintite limitează puterea de foc a trupelor americane din Afganistan şi le pun astfel în în mare pericol.
Predecesorul său, generalul McChrystal a făcut din reducerea pierderilor de vieţi nevinovate un obiectiv central al planului său de campanie, fiind convins că uciderea unor civili inocenţi va spori numărul celor care se vor alătura insurgenţilor.
Imparţial, generalul Petraeus a făcut o distincţie clară între modul cum au fost formulate regulile şi felul în care au fost aplicate. El a promis că va verifica dacă unii comandanţi au avut o interpretare excesivă a regulilor respective, deoarce ei ar fi putut face acest cadru de acţiune „mai birocratic şi mai restrictiv decât era necesar când trupele proprii şi cele afgane se aflau în plină acţiune. Dar când te afli într-o confruntare dură este un imperativ moral să utilizezi tot ce ai pentru a fi sigur că ieşi din situaţia dificilă respectivă. Este o problemă pe care trebuie să o examinăm cu atenţie, deoarece, desigur, dacă arunci o bombă pe o casă şi nu eşti sigur cine este în interiorul acesteia, poţi într-adevăr să ucizi rapid civili nevionovaţi. Vreau să asigur pe mamele şi pe taţii celor care luptă în Afganistan că voi lua toate măsurile necesare pentru a ne proteja bărbaţii şi femeile care poartă uniforme militare”.
“NU VOM FI ACOLO PENTRU TOTDEAUNA!”
Generalul Petraeus a recunoscut că „într-adevăr, luptele s-au intensificat în ultimele luni. Cu cât cucerim mai multe locuri anterior sigure pentru insurgenţi şi îi reducem inamicului libertatea de acţiune, cu atât talibanii ripostează mai dur. Vor fi lupte şi mai intense în lunile următoare”. El a mai precizat că o amplă evaluare a situaţiei militare din Afganistan va avea loc la finele acestui an, urmarea firească fiind propunerea şi aprobarea unor schimbări majore în strategia actuală.
Numărul crescând al militarilor aliaţi ucişi în Afganistan a determinat diminuarea drastică a sprijinului opiniei publice europene şi americane pentru prezenţa NATO acolo. Luna iunie a fost cea mai neagră din istoria întregului război, numărul total al militarilor SUA, căzuţi la datorie pe tărâm afgan ridicându-se atunci la 1000.
Fin diplomat, generalul Petraeus a transmis fiecărui segment politic ceea ce se aştepta de la el. Pentru Casa Albă şi politicienii democraţi – sprijinul său pentru strategia lui Obama de a începe retragerea forţelor SUA, din acest război nepopular, începând din iulie 2011. Pentru republicani, el a recunoscut că este îngrijorat de termenul iniţial, dar înţelege că “acesta nu a fost stabilit doar pentru scopuri politice autohtone, ci a fost pentru audienţa din Kabul, căreia, din nou trebuie să i se reamintească că nu vom fi acolo pentru totdeauna!” Republicanii sunt împotriva fixării unui termen limită de retragere a trupelor proprii, deoarece un asemenea anunţ public le va da talibanilor încredere că ei se vor reinstala la putere, în Kabul şi în întreaga ţară imediat ce forţele SUA vor pleca.
Practic, Petraeus a dovedit echilibru pe timpul audierilor, contrabalansând inteligent cele două atitudini divergente în politica actualei administraţii americane – angajamentul militar şi urgenţa unor măsuri de eşalonare clară a retragerii forţelor SUA.
Fără a nega confruntările dure, anterioare, de opinii, între oficialii civili şi liderii militari desemnaţi să se ocupe împreună de politica americană în Afganistan, generalul Petraeus a sugerat că acestea vor înceta, el având deja dialoguri telefonice cu Karl Eikenberry, diplomatul cu rangul cel mai înalt în Afganistan. După ce amândoi se vor întâlni cu oficiali NATO în Bruxelles, vor zbura cu acelaşi avion spre Kabul.
58 MILIARDE DE DOLARI
Ulterior audierilor menţionate, Barbara Lee membră a Camerei Reprezentanţilor s-a alăturat colegilor săi, care au cerut preşedintelui Obama, printr-o scrisoare dată publicităţii, să vină în faţa Congresului SUA cu “un angajament clar şi un plan de retragere a forţelor americane din Afganistan” înaintea votului programat pentru această săptămână, prin care se vor asigura încă 58 miliarde de dolari pentru prezenţa trupelor americane în Irak şi Afganistan.
În epistola menţionată se specifică:”lipsa de claritate – asupra momentului când şi asupra felului în care Statele Unite ale Americii vor finaliza angajamentul lor militar în Afganistan – a creat confuzie în rândurile militarilor şi ale opiniei publice”.
AVERTISMENTUL LUI KISSINGER
Faimosul ex-secretar de stat Henry Kissinger a avertizat opinia publică că planul lui Obama de a începe transmiterea responsabilităţilor de securitate către armata afgană, în iulie 2011, va genera un mecanism al eşecului! El a sugerat concetăţenilor săi să fie pregătiţi psihic pentru o bătălie îndelungată, în ceea ce este deja considerat cel mai lung război în care s-a implicat SUA. Anul acesta se împlinesc exact trei decenii de la trimiterea primelor trupe americane pe solul afgan.
2020?
Din considerente ţinând strict de realitatea teatrului de operaţii afgan, o retragere a trupelor americane înainte de anul 2020 este teoretic exclusă, fiind posibilă menţinerea unor importante efective militare şi după acel an. Retragerile anunţate – sau în curs de derulare – a trupelor unor aliaţi indică încrederea limitată în abilitatea singurei superputeri de a schimba cursul evenimentelor, care acum merge din rău, spre mai rău.
*
Rămâne de văzut cum va acţiona concret cel mai faimos general american al acestui moment, în Afganistan, fiind de notorietate publică faptul că, în Irak, David Petraeus a avut succes cu operaţiunile sale „chirurgicale”.
