Regele Charles al Marii Britanii a prezentat miercuri în Parlament agenda legislativă a noului prim-ministru Keir Starmer, primul şef de guvern laburist după 15 ani de guvernare conservatoare a ţării, anunţând un program care promite revigorarea economiei şi rezolvarea problemelor ţării, de la un deficit acut de locuinţe la o criză a costului vieţii, relatează Reuters şi AFP.
Discursul rostit de pe tron sau „discursul Regelui” este rostit de suveran, dar este redactat de guvern. Marchează deschiderea noii sesiuni a Parlamentului după alegerile generale şi este primul redactat de un executiv laburist de la guvernul lui Gordon Brown, în 2009, înainte ca, după câteva luni, conservatorii să ajungă la putere. La 4 iulie, Keir Starmer a obţinut una dintre cele mai ample majorităţi parlamentare din istoria modernă a Marii Britanii, devenind cel mai puternic lider naţional de la fostul prim-ministru Tony Blair.
În cadrul unei ceremonii pline de fast, în faţa unui public format din lorzi şi legiuitori în robă, Charles a citit legile pe care guvernul le consideră prioritare după ce Partidul Laburist de centru-stânga al lui Keir Starmer a obţinut o largă majoritate la alegerile din această lună.
La jumătatea dimineţii, regele a părăsit Palatul Buckingham într-o trăsură aurită cu destinaţia Westminster pentru acest moment de tradiţie şi solemnitate.
Mai devreme, conform ritualului, gărzile regale au inspectat pivniţele Parlamentului pentru a depista explozibili, o moştenire a încercării catolice eşuate de a arunca în aer clădirea în 1605. Tot conform tradiţiei, deputata Samantha Dixon a fost ţinută „ostatică” în mod simbolic la Buckingham până la „întoarcerea în siguranţă a regelui” la reşedinţa sa.
Acesta a fost cel de-al doilea „Discurs al Regelui” rostit de Chales III-lea de la urcarea sa pe tron, în septembrie 2022. În luna mai a aceluiaşi an, în calitate de Prinţ de Wales, el o înlocuise pe mama sa, Elizabeth a II-a, a cărei sănătate era în declin.
Charles al III-lea, purtând coroana ceremonială imperială, a stat pe tronul Camerei Lorzilor cu soţia sa Camilla în stânga sa.
Regele trebuie să ţină discursul pe un ton monoton pentru a ilustra neutralitatea politică a suveranului. Este o tradiţie pe care el, deşi apărător al mediului, a respectat-o în noiembrie anul trecut, când a trebuit să anunţe intenţia guvernului lui Rishi Sunak de a acorda noi licenţe pentru exploatarea de petrol şi gaze.
INFRASTRUCTURĂ
„Programul legislativ prezentat în discursul regelui se va baza pe impulsul din primele zile ale mandatului nostru şi va face diferenţa în viaţa oamenilor din câmpul muncii”, prioritatea fiind creşterea economică, a declarat şeful guvernului, Keir Starmer.
Principalele proiecte de lege – dintr-un pachet de peste 35 de proiecte – includ crearea unui fond de investiţii publice pentru finanţarea tranziţiei ecologice a ţării, măsuri pentru accelerarea construcţiei de locuinţe, renaţionalizarea companiilor de transport feroviar, crearea de locuri de muncă şi reducerea vârstei de vot de la 18 la 16 ani.
Discursul regelui, scris de guvern, a încercat, de asemenea, să dea un nou ton politicii britanice, promovând serviciul public mai degrabă decât interesul personal, un lucru care, potrivit laburiştilor, a prins rădăcini în cei 14 ani de guvernare adesea haotică a Partidului Conservator. „Guvernul meu va guverna în serviciul ţării”, a spus Charles, purtând roba sa purpurie şi albă şi coroana imperială. „Programul legislativ al guvernului meu va fi ghidat de o misiune şi va fi bazat pe principiile securităţii, echităţii şi oportunităţii pentru toţi”, a continuat suveranul.
Cu toate acestea, guvernul se confruntă cu o serie de provocări descurajante, mai ales în ceea ce priveşte îmbunătăţirea serviciilor publice aflate în dificultate, având puţin spaţiu pentru cheltuieli suplimentare.
Într-o introducere la legislaţia propusă, Starmer a avut un avertisment pentru alegătorii care ar putea spera că noul guvern laburist poate rezolva rapid problemele care afectează Marea Britanie. „Reconstrucţia ţării noastre nu va avea loc peste noapte. Provocările cu care ne confruntăm necesită muncă hotărâtă, răbdătoare şi soluţii serioase”, a scris el. „Vom debloca creşterea şi vom lua frânele de pe Marea Britanie, întorcând definitiv pagina iresponsabilităţii economice şi a incapacităţii generalizate de a face faţă viitorului pe care le-am văzut sub guvernul conservator”, a promis liderul laburist.
Prin proiectul de lege privind planificarea şi infrastructura, guvernul a semnalat că va restrânge capacitatea localnicilor de a bloca noi proiecte de dezvoltare, promiţând că va exista totuşi „un angajament democratic cu privire la modul în care sunt construite locuinţele şi infrastructura”.
Guvernul a prezentat, de asemenea, planuri de renaţionalizare treptată a reţelei feroviare de călători şi de stabilire a unor tarife accesibile pentru a readuce oamenii în trenuri, prin transferarea către stat a controlului asupra contractelor feroviare deţinute de companii private, odată ce acestea au expirat. Această decizie ar anula în mare parte privatizarea căilor ferate efectuată în anii 1990 de guvernul conservator de atunci.
EUROPA ŞI SECURITATEA
Discursul Regelui a evidenţiat, de asemenea, dorinţa guvernului de a reseta relaţiile cu Uniunea Europeană după anii de ranchiună de după Brexit, regele afirmând că miniştrii săi „vor căuta un nou pact de securitate pentru a consolida cooperarea”.
Acesta este un obiectiv la care Starmer poate lucra atunci când va găzdui o reuniune a Comunităţii Politice Europene, un grup de peste 40 de state format în 2022 după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
În urma întâlnirilor de la summitul NATO de la Washington de săptămâna trecută, Starmer şi echipa sa speră să continue aceste discuţii, deşi orice discuţii privind un pact de securitate vor avea loc cel mai probabil mai târziu în cursul anului.
REFORME
De asemenea, laburiştii au în vedere o reformă a Camerei Lorzilor, care are aproape 100 de membri ereditari.
Ei au promis, de asemenea, să consolideze descentralizarea prin acordarea de mai multă putere consiliilor locale şi primarilor din regiunile mari.
Se aşteaptă, de asemenea, un proiect de lege care să consolideze drepturile angajaţilor, în special prin abolirea aşa-numitelor contracte „zero ore”, care nu garantează un număr minim de ore de lucru.
Guvernul, care şi-a construit campania pe promisiunea unui buget „serios”, urmează, de asemenea, să acorde noi competenţe organismului de prognoză a bugetului public, OBR, pentru a asigura un control mai bun al cheltuielilor publice.
În plus faţă de aceste planuri laburiste, guvernul ar putea, de asemenea, să repună pe ordinea de zi legislaţia conservatoare care a început să fie examinată în timpul parlamentului precedent, în special legea care vizează interzicerea vânzării de tutun tuturor persoanelor născute după 2009.