Acasa InternationalGeopolitica Franţa nu ne vrea în Schengen. De ce?

Franţa nu ne vrea în Schengen. De ce?

scris de A.A.
5 afisari

Oficialii francezi au declanşat şi menţin de câteva luni de zile o ofensivă a declaraţiilor împotriva aderării României la spaţiul Schengen în luna martie 2011. Parisul nu respinge intrarea României în Schengen, doar doreşte amânarea acestui moment.

Ultima astfel de ieşire i-a aparţinut lui Laurent Wauquiez, ministrul Afacerilor Europene de la Paris, care a afirmat săptămâna trecută în faţa Parlamentului francez că România nu poate adera la spaţiul Schengen datorită faptului că nu recunoaşte frontiera cu Republica Moldova. Laurent Wauquiez a mai susţinut că România nu este pregătită să apere graniţa Uniunii Europene din cauza corupţiei. „Nu vom intra în mecanisme care ar afecta frontierele noastre şi ar slăbi capacitatea Europei de a gestiona şi a controla fluxurile migratoare”, a mai declarat Laurent Wauquiez.

Replica Ministerului de Externe de la Bucureşti a venit în cursul zilei de vineri: „Conexiunile între chestiunea aderării României la Spaţiul Schengen şi relaţia României cu Republica Moldova sunt artificiale. Acestea constituie o încercare de deviere a discuţiei către subiecte nelegate de criteriile Schengen, pe care România le îndeplineşte, conform tuturor evaluărilor misiunilor europene de verificare în domeniu”, se arată într-un comunicat.

Condiţii tehnice sau decizie politică

Pe 12 noiembrie purtătorul de cuvânt al ministrului francez de Externe declara la un briefing de presă din Paris: „Bulgaria şi România au toate premisele de a intra în spaţiul Schengen dar nu sunt întrunite în prezent condiţiile pentru o aderare în martie”. Bernard Valero, purtătorul de cuvânt, a mai afirmat că Franţa preferă să aştepte până în vara anului 2011, când vor fi prezentate rezultatele Mecanismului de Cooperare şi Verificare – respectiv monitorizarea Uniunii Europene pentru justiţia din România.

Cu alte cuvinte, Franţa încearcă să lege aderarea României la spaţiul Schengen de respectarea criteriilor pentru combaterea corupţiei, deşi nu există nici un document european care să prevadă aşa ceva. „Un sistem administrativ şi judiciar imparţial, independent şi eficient, dotat cu mijloace suficiente este indispensabil pentru a permite buna funcţionare a politicilor UE şi pentru a asigura accesul cetăţenilor la toate beneficiile şi oportunităţile oferite de apartenenţa la UE”, a precizat Bernard Valero.

Pe 8 noiembrie, aflat la Bucureşti, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara în legătură cu aderarea României la spaţiul Schengen: „Cheia este de a ne asigura că toate condiţiile tehnice sunt asigurate astfel încât Consiliul să poată lua o decizie”. Barroso a respins şi legătura dintre monitorizarea României pe Justiţie şi spaţiul Schengen: „Pot să vă spun că nu există nicio legătură legală între Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie şi aderarea la spaţiul Schengen; desigur există anumite state care cred că este o anumită legătură între reformele juridice şi aderarea la Schengen. Spaţiul Schengen înseamnă încredere, România va trebui să convingă statele membre că merită să fie acolo”.

Pe de altă parte ministrul francez Pierre Lellouche declara pe 10 noiembrie că „Intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen va fi o decizie politică a Consiliului, luată în unanimitate”.

Răspunsurile de la Bucureşti şi evaluările tehnice arată că România îndeplineşte condiţiile pentru intrarea în spaţiul Schengen – dar declaraţiile franceze continuă să curgă.

Supărarea franceză

Dialogul Bucureşti-Paris a devenit unul al surzilor: România se laudă cu îndeplinirea condiţiilor tehnice, Franţa face aluzii la corupţia din România, tratatul de frontieră cu Republica Moldova şi încheie spunând direct că este vorba de o decizie politică ce trebuie luată cu unanimitate.

Schimbul de declaraţii oficiale seamănă cu dialogul mut dintre Băsescu şi Sarkozy rulat pe ecranele televizoarelor cu puţină vreme în urmă: România încearcă să convingă, Franţa respinge tentativa cu o mină superioară. Dar ce a călcat pe coadă cocoşul galic? Cel mai probabil chestiunea expulzărilor din Franţa a ţiganilor veniţi din România.

Sarkozy mai are un an şi jumătate de mandat la preşedinţia Franţei, iar sondajele din luna august au indicat că nu mai are nici o şansă la un nou mandat. Dominique Strauss Kahn a adunat 59% din intenţiile de vot ale francezilor, iar Sarkozy ar fi înfrânt chiar şi de şefa socialiştilor francezi Martine Aubry. Aceste perspective l-au scos din sărite pe Sarkozy care a pornit la luptă împotriva imigranţilor ilegali din Franţa.

Cifrele sunt îngrijorătoare, conform recensământului din 2007: în Franţa trăiesc 1.525.000 de imigranţi din Africa, 500.000 din Asia şi 225.000 din Oceania. Pe lângă aceşti imigranţi înregistraţi oficial, se mai găsesc în Franţa aproximativ alţi 500.000 de imigranţi ilegali.

Îngrijorările oficialilor de la Paris cu privire la securitatea frontierelor României sunt ipocrite: intrarea imigranţilor ilegali în Franţa se produce chiar la graniţele franceze. Nici faptul că în fiecare an câteva zeci de mii de basarabeni îşi redobândesc cetăţenia română răpită de Uniunea Sovietică nu ar trebui să îngrijoreze – Franţa acordă în fiecare an aproape 200.000 de cetăţenii unor persoane provenite din Africa, conform Eurostat.

Administrarea de măsuri drastice împotriva imigranţilor de origine africană risca să ducă la noi revolte şi lupte de stradă (cunoscute de Sarkozy din timpul mandatului său de ministru de interne când şi-a câştigat popularitatea şi renumele de mână forte). Astfel că preşedintele francez s-a concentrat asupra ţiganilor din România. Un memoriu al ministerului francez de interne din 5 august, prezentat de The Guardian relevă faptul că preşedintele Sarkozy a cerut evacuarea a trei sute de tabere ilegale de ţigani. Scandalul internaţional care a urmat s-a încheiat pe 29 septembrie când Comisia Europeană a cerut Franţei să respecte normele europene pentru libera circulaţie şi să oprească evacuările forţate ale ţiganilor din România şi Bulgaria. Marea campanie împotriva imigraţiei ilegale pornită de Sarkozy în încercarea sa de a-şi reface imaginea a fost oprită de Comisia Europeană.

Atitudinea reprezentanţilor României – care au protestat permanent faţă de evacuările forţate ale ţiganilor din Franţa şi au susţinut dreptul cetăţenilor români la libera circulaţie – nu a fost uitată de preşedintele Sarkozy.

Replica nu s-a lăsat aşteptată: România nu este pregătită să intre în spaţiul Schengen, indiferent dacă îndeplineşte sau nu condiţiile tehnice!

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult