În trei săptămâni:SUA va face anunţuri publice vizând Iranul

După o întrevedere cu ex-preşedintele Emil Constantinescu, Marc S. Ellenbogen, liderul Fundaţiei Global Panel a dat curs invitaţiei de a se întâlni cu studenţi români, prilej cu care a expus opinii inedite privind mersul lumii de azi. Născut la 6 februarie 1963, la Heidelberg, în Germania, Marc Ellenbogen este un om de afaceri american, diplomat şi filantrop, ex-membru al Consiliului Naţional Consultativ al Partidului Democrat din SUA (2006-2010) şi fost vicepreşedinte al acestei formaţiuni politice.

Acum conduce Fundaţia Global Panel şi Societatea Praga, fiind cunoscut pentru eforturile sale de a lupta contra corupţiei, în Europa Centrală şi de Est. Este considerat un expert în problemele economice şi de securitate ale arealului european menţionat. A beneficiat de o bursă de studii militare şi a fost ofiţer în armata americană, cu misiuni îndeplinite în mai multe teatre de război. La întâlnirea cu interlocutori tineri, de la Universitatea “Dimitrie Cantemir”, Ellenbogen s-a dovedit a fi un bun orator, deschis oricăror întrebări, în condiţiile în care cunoaşte realităţile politice din România, unde a fost de mai multe ori. Ca unul ce şi-a trăit o bună parte din viaţă în armată – în misiunile de luptă dure îndeplinite căzând la datorie, în medie, 7% dintre subordonaţii săi – a abordat provocările previzibile, de ordin militar, din perspectiva realităţilor trăite după încheierea Războiului Rece. Începând cu o întrebare destul de şocantă, pentru asistenţă:”Unde este războiul?”

Înainte de a oferi răspunsuri nuanţate a precizat că sunt păreri personale, ce nu pot fi atribuite oficialităţilor americane. Personale? Da. Dar care indică (pre)viziuni mai puţin cunoscute în România. Astfel, conceptul de apărare antirachetă a apărut în perioada când pericolul militar sovietic era perceput ca o ameninţare reală pentru Occident. Însuşi Ellenbogen a fost crescut în spiritul identificării inamicului cu soldatul rus.

Acum, lucrurile s-au schimbat. Fiind nevoie de structuri militare flexibile, eficiente, capabile să se mişte rapid, dintr-o parte în alta a teritoriului. Context în care Marc Ellenbogen şi-a pus întrebarea, evident retorică : cum îşi vor transporta românii, într-o situaţie de criză, trupele proprii de la Bucureşti la Constanţa, pe o magistrală rutieră neterminată? De unde şi necesitatea dispunerii de elicopterele necesare – pentru trupele aeropurtate.

Rusia de azi? Un stat cu o populaţie obişnuită să fie condusă de o mână de fier, lucru înţeles şi aplicat de Vladimir Putin. Dar este greu de crezut – susţine Ellenbogen – că trupele ruse vor mai poposi la Berlin. China? Mulţi politicieni americani democraţi preferă o colaborare cu această ţară. Cu o piaţă imensă. Siria? Posibil aliat al SUA, într-un conflict militar cu Iranul! Opţiunile nucleare ale Teheranului constituind o preocupare majoră a actualei administraţii americane.

Cele trei săptămâni – anunţate de Pentagon – ca fiind suficiente   pentru anihilarea Forţelor Armate Iraniene? În Irak au fost nevoie de şase luni pentru realizarea loviturilor decisive. Cert este că moralul militarilor iranieni poate fi comparabil cu acela al soldaţilor irakieni şi este foarte posibil ca mulţi luptători să depună armele, la începerea conflictului.

Marc Ellenbogen a afirmat că există cinci scenarii de acţiune contra Iranului. Dar a precizat că negocieri intense, confidenţiale se poartă 24 de ore, din tot atâtea posibile, între: China şi Rusia, Berlin şi Teheran, Israel şi state arabe ostile Iranului. Au alte naţiuni dreptul de a stabili standarde pentru alte state? Evident că nu, a răspuns imediat expertul american. Că Iranul ameninţă – cu închiderea Strâmtorii Hormuz şi stoparea exportului de petrol – este o realitate. Una la care se va răspunde adecvat. Astfel, în trei săptămâni vor fi făcute anunţuri publice, la Washington D.C. vizând Iranul.

Marea problemă? Luările de poziţie americane, de până acum, sunt generate de campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. Scutul antirachetă? Nu vizează doar rachetele ce ar putea lovi Europa venind din Iran, ci şi pe acelea ale unor alte state, deloc democratice, precum Coreea de Nord. Europa? Marc Ellenbogen nu este sigur că statele membre ale U.E. vor creşte bugetul destinat apărării. De pildă, în Germania, pe timpul ex-cancelarului Helmut Schmidt (1974-1982), bugetul militar constituia 2,4% din cel naţional, iar acum, în epoca Angela Merkel, a ajuns la 1,7%!

Singura ţară europeană capabilă să ducă un război? Marea Britanie. De altfel, în teatrele de operaţiuni militare irakian şi afgan s-a probat capacitatea operaţională a forţelor armate de sorginte saxonă, precum cele americane, britanice, australiene şi canadiene. Iar SUA nu mai vrea să fie armata terestră şi aeriană a europenilor. Opţiunea americanilor fiind o focalizare, tot mai evidentă, pe problemele lor.  Care ar putea fi rolul României în Europa? Ion Iliescu a fost un preşedinte pragmatic, Emil Constantinescu unul democrat, iar actualul şef al statului ştie să îşi exercite puterea. Ceauşescu nu ar fi rezistat atâţia ani la conducere, dacă poporul român, altfel mândru, nu ar fi avut nevoie de lideri puternici. Dar, tinerii din România trebuie să îşi asume o poziţie publică, şi să facă o schimbare privind modul în care va fi condusă ţara, implicându-se în actul de guvernare mai bună a statului. “Trăiţi cu alegerile pe care le faceţi!” a afirmat Marc Ellenbogen, la finalul celor două ore de dialog intens – cu studenţi români -, moderat de ex-consilierul prezidenţial Constantin Degeratu.