Acasa InternationalGeopolitica Jean-Claude Juncker, noul președinte al Comisiei Europene

Jean-Claude Juncker, noul președinte al Comisiei Europene

scris de M.A.B.
3 afisari

Fostul premier luxemburghez Jean-Claude Juncker a fost votat, marți la Strasbourg, de plenul Parlamentului European, în funcția de președinte al Comisiei Europene pentru perioada 2014-2019, unul dintre cele mai importante posturi din Uniunea Europeană.

Jean-Claude Juncker, noul președinte al Comisiei Europene

Jean-Claude Juncker, noul președinte al Comisiei Europene

În favoarea lui Juncker au votat 422 de eurodeputați, iar împotrivă 250. S-au înregistrat 47 de buletine de vot goale, iar 10 au fost declarate nule.

Jean-Claude Juncker a fost propus candidat la președinția executivului UE de către Partidul Popular European (PPE) înaintea alegerilor europene din luna mai. Întrucât PPE a obținut cel mai mare număr de locuri în Parlamentul European (221), Juncker a fost propus pentru șefia CE de către șefii de state și de guverne, în cadrul Consiliului European de la finalul lunii iunie.

Juncker s-a întâlnit săptămâna trecută cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European și a răspuns întrebărilor referitoare la planurile sale și prioritățile viitoarei Comisii Europene. Mandatul actualei Comisii Europene, condusă de Jose Manuel Barroso, expiră pe 31 octombrie acest an.

Jean-Claude Juncker, a declarat marţi că niciun stat nu va mai adera la Uniunea Europeană în cei cinci ani ai mandatului său, deşi statele din Balcani ar trebui să se alăture UE.

„Nu va exista nici o nouă extindere în următorii cinci ani”, a precizat Juncker în faţa parlamentarilor europeni, care urmează să voteze în cursul zilei nominalizarea sa.

„UE are nevoie să facă o pauză în procesul său de extindere pentru a consolida ceea ce s-a făcut în 28” de state membre, a adăugat el, amintind că 13 ţări au aderat în ultimii zece ani.„În timpul preşedinţiei mele la Comisie, negocierile în curs vor continua, în special cu Balcanii occidentali, care au nevoie de o perspectivă europeană”, a adăugat el.

Fostul premier luxemburghez a menţionat de asemenea încetinirea procesului de extindere în ultimii ani.

După aderarea Croaţiei în 2013, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Kosovo, Albania şi Bosnia-Herţegovina s-au angajat în negocieri mai mult sau mai puţin avansate cu UE, în timp ce procesul pare să fie într-un punct mort cu Turcia.

Juncker a făcut de asemenea apel la „intensificarea eforturilor de cooperare, de asociere şi de parteneriat” cu ţările din „vecinătatea estică”, precum Ucraina şi Republica Moldova. „Ucrainenii sunt un popor european şi Ucraina are locul său în Europa”, a afirmat el.

El s-a pronunţat de asemenea pentru „o Europă mai puternică pe scena internaţională”. „Nu putem să ne mulţumim cu politica noastră externă actuală”, a apreciat el, regretând că acţiunea şefei diplomaţiei europene este uneori „înfrânată” de miniştrii Afacerilor Externe din statele membre.

Juncker şi-a exprimat speranţa că următorul Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe va fi „o personalitate respectată şi experimentată”.

6 comentarii

urbos 15-07-2014 - 21:27

Deci cinci ani PA. Si ce lupte a dus Kioru pentru integrarea Moldovei, tz tz tz…

neacsum 15-07-2014 - 22:32

Si Ucraina, ce face Ucraina, doar imprumuturi? Vaaaaai, tocmai acuma cand mai au un pic si se omoara toti intre ei? Pentru cine se lupta ei intre ei,daca 5 ani nu intra in UE? Nu se poate. E o greseala, doamna Merkel le-a promis altceva. Sau le-a promis rusilor, ca nu mai stiu? Si in NATO tot asa? Unde sunt laptele si mierea?

Mircea 16-07-2014 - 07:39

Ukraina poate sa-ti ceara tie parerea dar se pare ca ignora competenta care se revarsa in jurul tau. Ukrainienii nu se lupta intre ei ci se lupta cu pasnicii separatisti rusi care vor sa-si impuna vointa cu mitralierele in miini (exact asa cum colegii tai de armata comunista ii lamureau cu mitralierele pe romani ca e mai bine sa ramina in raiul comunist).
Ukraina nu reuseste nici in 10 ani sa intre in UE iar doamna Merkel poate ca ti-a promis tie asa ceva. Ea nu are dreptul sa vorbeasca in numele UE. Despre intrarea in NATO tot tu ai vorbit cu Obama probabil deoarece nici ukrainienii nu au cerut sa intre in NATO.
Ca sa-ti dau totusi o satisfactie afla ca ce a spus Juncker este pentru cei ca tine si Farage. Oamenii informati stiu ca intrarea in UE nu se face in 5 ani.

UnUL 15-07-2014 - 22:37

Tâmpițel, aderarea durează, trebuie îndeplinite niște criterii. În cazul României,de când am semnat acordul de cooperare cu UE și până am fost primiți au trecut 14 ani (mai ȚII MINTE STEGULEȚELE ROȘII?). Moldova l-a semnat doar acum… dar e un prim pas esențial.

Tache 16-07-2014 - 09:13

Epoca lui Jean-Claude Junker — un coşmar american

Noul preşedinte al Comisiei Europene are toate şansele să schimbe destul de radical raporturile de forță între filoamericani şi filoeuropeni în interiorul forurilor decizionale ale Uniunii Europene.

Junker, o întruchipare a ”Europei Vechi” cu toate bunele și relele ei, deschide o epocă de coşmar nu doar pentru David Cameron, ci şi pentru decidenţii de la Washington.

Constatând existența unui conflict deosebit de serios pe linia Londra – Berlin, presa bucureșteană a preferat să ignore faptul că alegerile unui nou președinte pentru Comisia Europeană au fost marcate de fapt de un conflict serios pe linia Washington – Berlin, în care premierul britanic a jucat doar rolul de mandatar al lui Barack Obama. Germania a câștigat bătălia și acum va avea posibilitatea să influențeze și mai mult politica europeană, dând la o parte pe fanii ”Marelui Licurici”. De fapt, prima victimă deja a devenit publică: Radek Sikorski, care trebuia să continue linia politică a doamnei Ashton, a fost scos din jocul politicii europene printr-o manevră lipsită de eleganță, dar nelipsită de o eficiență tipic germană.

Pentru a înțelege de ce Junker se deosebește radical de Barroso, trebuie amintit marele scandal de spionaj în care a fost implicat ex-premierul luxemburghez. În 2012, în presă a apărut o interceptare ambientală, făcută în 2008, a unei discuții dintre Junker și directorul serviciului luxemburghez de informații SREL, Marko Mille. Fără a intra în toate detaliile, este suficient de remarcat că în cadrul acestei convorbiri, care s-a desfășurat în stilul unui raport, au fost menționate câteva elemente picante:

SREL urmărea toate convorbirile și întâlnirile ducelui de Luxemburg pe care îl considera un agent de influență al serviciului britanic MI-6. Mai mult, serviciul de informații era preocupat de faptul că șeful statului primește de la britanici informații, echipament de interceptare și încearcă să-și transforme serviciul de pază într-un veritabil serviciu de informații cu care să acționeze împotriva intereselor naționale. Mille era de părere că familia ducelui are o tradiție de a fi sub influența britanicilor, ba mai mult, avea dovezi a implicării acestei familii într-o serie de atentate teroriste care au zguduit țara în anii 1980. Aceste atentate au fost declarate ”o operă a comuniștilor” și au fost folosite pentru consolidarea puterii ducelui.

Printre altele, șeful SREL a raportat despre rezultatele financiare ale operațiunilor ilicite desfășurate de agenții și ofițerii luxemburghezi în Cuba, Libia și Irak. Din convorbire se vede clar că șuntarea la scară largă a sancțiunilor americane a fost o afacere foarte profitabilă pentru serviciile luxemburgheze în perioada Junker.

Mille și Junker, în ciuda apartenenței la aceeași echipă, au avut un conflict personal foarte serios care, probabil, a fost generat de dorința șefului SREL de a folosi materialele compromițătoare pentru a genera scandaluri politice, ceea ce era incompatibil cu stilul lui Junker care prefera strategia șantajului lent, dar eficient. Până la urmă, Mille a plecat de la SREL, fiind imediat ”recuperat” de nemți și plasat într-o funcție de conducere la Siemens, iar Junker a continuat lupta împotriva influenței britanice în Luxemburg și în toată Uniunea Europeană.

În 2012, când înregistrarea a fost făcută publică, parlamentul ducatului a creat o comisie de anchetă care l-a acuzat pe premier de repetate încălcări ale legislației referitoare la activitatea serviciilor. Parlamentarii nu au fost deranjați de faptul că șeful statului este un agent MI-6 cu acte în regulă, dar în schimb au fost revoltați de faptul că SREL îi furniza lui Junker date confidențiale referitoare la politicienii din opoziție, încălca regimul sancțiunilor americane și îl fila pe șeful statului, toate acestea întâmplându-se cu acordul implicit al premierului, care teoretic avea obligația să denunțe imediat toate aceste activități. Viitorul președinte al Comisiei Europene, perfect conștient de faptul că se confruntă cu o operațiune a britanicilor, a transformat ”procesul” din parlament într-un veritabil spectacol. Jurnaliștii europeni au fost stupefiați de declarațiile lui Junker care a susținut, printre altele, că activitățile financiare ilicite fac parte din modul normal de operare al serviciilor secrete. Se pare că cei douăzeci de ani petrecuți de Junker în calitate de ministru al finanțelor și premier al celui mai mare, mai scump și mai sofisticat stat-offshore din Europa, au lăsat o puternică amprentă asupra acestui politician care nu se sfiește să-și declare public cinismul.

Până la urmă, postul de premier a fost pierdut, dar Berlinul și-a recuperat rapid omul de încredere și l-a plasat în poziția de președinte al Comisiei Europene. O umilință mai mare pentru Londra și, implicit, Washington este greu de imaginat. Junker este cel care știe conturile offshore ale familiilor industriale din Germania, Franța și Italia și care le reprezintă interesele în orice circumstanțe. Mai mult, el are anumite ”probleme de ordin personal” cu MI-6. Este dificil de imaginat un partener mai comod pentru Moscova și un partener mai incomod pentru Washington. Este improbabil ca odată cu venirea lui Junker politica bruxeleză să devină mai blândă, dar în mod cert va deveni mai rațională și mai pragmatică.

Valentin Mândrăşescu

BULA 16-07-2014 - 10:38

Va face rahatul praf, acest Jean Coylung. Schimbam colonialismul pistolarilor americani cu cel al kakanarilor din Europa de Vest.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult