Acasa InternationalGeopolitica Pentru cine bate inima Europei?-Tenacitatea Angelei Merkel

Pentru cine bate inima Europei?-Tenacitatea Angelei Merkel

scris de Ziua Veche
3 afisari

Cancelarul german este mai rapid în acţiunile sale de politică externă, decât s-ar putea crede. De pildă, pe 5 octombrie a.c., s-a întâlnit la Palatul Meseberg, în nordul Berlinului, cu premierul chinez Wen Jibao, iar numai după 24 de ore, Raffi Kantian, redactorul-şef al revistei „Armenii Germaniei”  a difuzat informaţia că Angela Merkel şi-a programat o vizită în Armenia, pentru anul 2011. Până atunci, în zilele următoare, doamna Merkel va poposi iniţial în Bulgaria, apoi în România.

 Handicapul bulgarilor

 După un bun obicei, nimic nu este lăsat la voia întâmplării, în privinţa consolidării influenţei Germaniei la frontiera răsăriteană a comunităţii europene. Astfel, la întâlnirea pe care premierul bulgar Boiko Borissov a avut-o cu cancelarul Angela Merkel, în capitala germană, pe 25 ianuarie a.c., s-a convenit că Bulgaria trebuie evaluată după propriile merite şi nu prin asocierea cu România şi Grecia.

Şeful executivului german a precizat că doar Comisia Europeană şi Banca Europeană Centrală, vor evalua îndeplinirea condiţiilor de acces în zona euro. Doamna Merkel a mai afirmat că nu ar fi corect pentru un grup de state să fie considerate ca un întreg.

Angela Merkel a promis omologului bulgar intensificarea sprijinului statului german pentru combaterea corupţiei şi a crimei organizate în Bulgaria. Autorităţile bulgare sunt totuşi conştiente că ţara lor este văzută în Germania drept cea mai săracă şi coruptă din Europa, conform unui comentariu al Televiziunii Naţionale Bulgare/BNT. Vizita cancelarului german – un om care a trăit în fosta Republică Democrată Germană şi cunoaşte extrem de bine lentoarea translaţiei de la socialism la capitalism – este o mare şansă pentru guvernul de la Sofia de a atenua percepţia negativă a Bulgariei.

Numai că intenţiile oficialilor bulgari nu înlocuiesc realităţile triste de la sud de Dunăre. Motiv pentru care programul iniţial al distinsului oaspete german nu va mai include şi un popas în oraşul Ruse, deoarece acesta nu are un aeroport funcţional, iar şoselele din zonă sunt sub orice critică, aşa cum recunoaşte ziarul Trud. Doamna Merkel urma să fie acolo pe 11 octombrie, pentru 90 de minute, pentru a primi, în cadru festiv, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Anghel Cancev”, din Ruse.

Până la urmă, titlul îi va fi acordat, dar în localul Universităţii din Sofia. Pe aeroportul Stratklevo din Ruse au aterizat, pentru ultima oară, avioane cu pasageri în 1996. Şi de atunci nu a mai fost deloc folosit! Iar drumul Sofia-Plevna-Ruse este închis de două luni, datorită reparării podului de lângă localitatea Biala.

Vizita cancelarului german, care coincide cu prima sa prezenţă pe pâmânt bulgar, va accelera schimburile economice bilaterale – un cec în alb pentru guvernul de la Sofia.

 De ce ne-ar înţelege?

Întrebarea se justifică din perspectiva recentei aniversări a două decenii de la reunificarea Germaniei. Atunci, presa occidentală, dincolo de evocarea istorică a momentului reîntregirii naţiunii germane a difuzat şi o altă imagine a cetăţenei Angela Merkel.

Astfel, pe 1 octombrie a.c., un set de informaţii aparte au generat sentimente de duioşie la conaţionalii occidentali şi nostalgie la cei răsăriteni. O ştire fiind faptul că şi azi, doamna Merkel, conducătorul celei mai bogate ţări din Europa, mai face provizii de mâncare! Iată dovada că regimul politic se poate schimba într-o noapte, dar mentalitatea unei comunităţi ostracizate se modifică de-a lungul vremii.  Un asemenea amănunt arată că germanii din generaţia lui Merkel, care au crescut în landurile estice, în regimul comunist, nu s-au debarasat de deprinderile acelei epoci, chiar şi după 20 de ani…

Dacă este să dăm crezare jurnaliştilor germani, Angela Merkel mai foloseşte şi azi, la maşina de spălat rufe, un detergent lichid produs în ex-R.D.G. Mai mult, îşi prepară şi acum supa Soljanka, favorita  conaţionalilor din Estul ţării.

La cei 56 de ani împliniţi, distinsa doamnă nu se sfieşte să recunoască:”Uneori nu mă pot opri să cumpăr unele lucruri, doar pentru că mă atrag, chiar dacă nu am într-adevăr nevoie de acestea. Înclinaţia de a depozita diferite bunuri este adânc înrădăcinată în mine, datorită trecutului, în timpul deficitului de produse, când fiecare lua ce putea găsi pe piaţă.” Referirea este la anii regimului comunist, când  oamenii stăteau la coadă, ore în şir, pentru a putea cumpăra câteva banane şi portocale…

Germania, ca şi România, a fost divizată după Al Doilea Război Mondial. Abia la 3 octombrie, 1990, partea estică a ţării, Republica Democrată Germană s-a unit cu occidentala Republică Federală Germania. După cum abia acum, în 2010, în landul dintre Prut şi Nistru, s-a mărit corul celor conştienţi de necesitatea revenirii Basarabiei – şi aşa ciuntită de sovietici – la Patria Mamă.

Dar şi după două decenii, germanii se numesc, unii pe alţii, „estici” şi “vestici”, în funcţie de locul naşterii şi a viziunii – pesimiste, respectiv optimiste – asupra viitorului personal.

Cei care au trăit în R.F.G. sunt consideraţi că au o viziune globalistă asupra lumii, fiind atraşi de tot ceea ce este nou în S.U.A., pe plan financiar şi artistic, dar şi de produsele culinare franceze, italiene şi asiatice – ceea ce indică un nivel ridicat de finanţare a propriilor plăceri.

Conaţionalii crescuţi în fostele landuri comuniste sunt priviţi ca nişte fiinţe mai degrabă izolate, preţuind şi azi puţinele produse est-germane rămase pe piaţă şi optând pentru concedii petrecute în mediul rural.

Parteneriat strategic

 Vizita la Bucureşti a cancelarului Angela Merkel îşi va pune amprenta asupra relaţiilor bilaterale germano-române, politice şi economice. Dar, nicidecum ca o favoare făcută actualei puteri din România. Ci, pentru a netezi calea spre integrarea ţării noastre în spaţiul Schengen. Asta în condiţiile când prietenul cancelarului german, preşedintele Franţei a declarat ferm, în repetate rânduri, că nu va fi de acord cu acest pas până nu se va găsi o soluţie pentru cetăţenii români care sunt nomazi prin Europa, precum romii.

Intenţia României este de a semna un parteneriat strategic cu Germania, aşa cum a procedat cu Statele Unite, Franţa şi Polonia.

Când cancelarul german va coborî treptele de la scara avionului poate se va gândi:”Şi noi am fost ca ei. Şi ei pot urma calea parcursă de noi.” Aidoma proverbului german: toate râurile se varsă în mare. De data asta, nu una rusă…

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult