Acasa InternationalGeopolitica Premierul Cameron avertizat de generali

Premierul Cameron avertizat de generali

scris de Ion Petrescu
2 afisari

Sir Winston Leonard Spencer-Churchill, fostul premier al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord – iniţial, între 1940 şi 1945, ulterior, din 1951, până în 1955 – obişnuia, pe timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, să îşi înceapă dimineaţa, pe la ora 8.30, stând în pat.

David Cameron in Afganistan

Premierul britanic David Cameron

Acolo i se aducea, pe o măsuţă specială, având în vedere că era un bărbat corpolent, micul dejun. Care nu începea cu o cafea, sau un ceai, ci cu un pahar de whisky, vag diluat, sorbit în timp, pe măsură ce citea presa şi corespondenţa secretă, referitoare la evoluţia confruntării cu forţele armate ale Germaniei, conduse de maleficul Adolf Hitler.

Churchill era sexagenar şi se mândrea cu cariera sa anterioară, de ofiţer britanic. Ca şef al executivului de la Londra, el se consulta cu capii armatei înainte de a lua o decizie majoră, iar aceştia aveau curajul să se opună unora dintre intenţiile sale, când era cazul, cum s-a întâmplat cu obsesia sa de a fi utilizate gazele toxice pentru luptă.

Actualul premier al Marii Britanii, David William Donald Cameron a studiat filozofia, ştiinţele politice şi cele economice la Oxford şi, la vârsta de numai 43 de ani, a devenit cel mai tânăr şef de guvern englez, din ultimii 198 de ani. Cabinetul Cameron fiind şi expresia primei coaliţii guvernamentale din Anglia, după încheierea ultimei conflagraţii mondiale.

Aflat în situaţia de a participa la o posibilă intervenţie militară aliată în Libia, alături de Statele Unite şi Franţa, David Cameron a avut parte de surpriza neplăcută de a citi în „The Independent on Sunday”, o scrisoare deschisă, semnată de cei mai respectaţi militari, cărora li s-au alăturat o serie de politicieni şi profesori universitari.

Aceştia solicită primului-ministru să redeschidă dezbaterea privind revizuirea Strategiei de Apărare şi Securitate (SDSR), finalizată în urmă cu cinci luni.

Această epistolă publică este expresia presiunii crescânde asupra lui David Cameron, acuzat de faptul că planul său privind viitoarea defensivă a Angliei este eronat şi va costa nenumărate vieţi, în linia întâi, a campaniilor unde Forţele Armate Britanice sunt angajate.

Menţionata scrisoare deschisă este generată de două evenimente conexe. Primul este valul de revolte populare ce „mătură” regimurile absolutiste din nordul Africii. Al doilea este implicarea, tot mai clară, a armatei Marii Britanii, în derularea acţiunilor militare, ale insurgenţilor din partea răsăriteană a Libiei.

După cum se ştie, mai mulţi diplomaţi libieni au fost indicaţi ca surse privind reuşita dislocării, pe teritoriul Libiei, a sute de instructori militari din Anglia, Franţa şi S.U.A..

Aparent, aceştia se vor ocupa de instruirea rebelilor. Enunţ contrazis de absenţa oricăror imagini, la televiziunile ce au deja echipe în zona Benghazi. Detaliu important, deoarece militarii din forţele speciale au interdicţia de a fi filmaţi sau fotografiaţi de jurnalişti, pentru ca, astfel, să nu le fie periclitate vieţile în alte misiuni.

Conform serviciului de intelligence iranian, subunităţi din forţele speciale americane şi britanice au debarcat pe litoralul libian, pe 23 şi 24 februarie a.c., în dreptul localităţilor Tobruk şi Benghazi, ambele conectate la beneficiile zăcămintelor de petrol, în prezent fiind sub controlul forţelor de opoziţie.

De altfel, un purtător de cuvânt al Pentagonului a confirmat că sunt numeroase planurile propuse pentru posibile opţiuni ale decidenţilor de la Casa Albă.

Mai mult, conform ziarului „The Sunday Times”, opt soldaţi englezi au fost capturaţi în timp ce escortau un diplomat britanic pe teritoriul rebel, în estul Libiei. Purtătorii de cuvânt ai Ministerului Apărării şi Ministerului de Externe, de la Londra, nici nu au confirmat, nici nu au negat această informaţie.

Potrivit ziarului menţionat, militarii făceau parte din celebrele unităţi SAS. Ei au fost dezarmaţi şi conduşi la Benghazi, tocmai de către insurgenţi!

Se pare că diplomatul, de rang inferior, avea mandat să ia legătura cu adversarii colonelului Muammar Gaddafi, înaintea unei vizite a unui diplomat cu o funcţie mai mare, ce trebuia să stabilească relaţii diplomatice cu rebelii.

Nimeni nu se aştepta, la Londra, ca tocmai prezenţa militarilor, din forţa de elită a SAS, să fi înfuriat atât de mult pe liderii opoziţiei libiene, la Benghazi.

Într-un asemenea context, amiralul Sir John „Sandy” Woodward, o personalitate militară cu un real prestigiu, care a comandat forţa de intervenţie a Marii Britanii, în timpul Războiului din Insulele Falkland, a condamnat intenţia premierului Cameron, de a elimina utilizarea avioanelor de tip “Harrier”, ce erau extrem de folositoare susţinerii propriilor luptători, în linia întâi a confruntărilor terestre.

Amiralul este unul dintre cele 50 de persoane semnatare ale scrisorii către premier, în care acesta era avertizat că “mediul de securitate s-a schimbat radical”, ca rezultat al evenimentelor din Egipt, Tunisia şi Libia.

Dintre ceilalţi semnatari menţionăm aici pe amiralul Lord West, ex-prim lord al mărilor, generalul-maior Julian Thompson, fostul comandant al Infanteriei Marine Regale, Julie McCarthy, directorul executiv al Federaţiei Familiilor Armatei şi baroneasa Dean Brenda, preşedinte al Grupului pentru Apărare, din Camera Lorzilor.

Strategia contestată/SDSR, care a fost publicată în octombrie, a omis să menţioneze… Africa de Nord. Acum, guvernul a fost aspru criticat pentru ritmul lent al evacuării cetăţenilor britanici din Libia.

Ironia sorţii face ca principala fregată folosită, în cele din urmă, pentru a pune la adăpost sute de britanici, „HMS Cumberland”, este una dintre cele peste 260 de nave şi avioane planificate să fie şterse din buget, conform planurilor pentru reducerea forţelor armate din Marea Britanie.

Într-o palidă replică la acuzaţiile ce i s-au adus, premierul Cameron a precizat că noua strategie/SDSR exprimă „o viziune clară pentru viitoarea structură a forţelor noastre armate”.

Dar amiralii şi generalii care cer revederea noii strategii susţin că actualul document a fost produs de o consiliere proastă, de o gândire pe termen scurt şi, în mod special, pentru a răspunde astfel reducerii substanţiale a bugetului apărării, cerută de Trezoreria Marii Britanii.

Generalul Sir Michael Rose, fostul general adjutant al armatei, a declarat: “Renunţarea la avioanele “Harrier” şi reducerea numărului de portavioane, de la doi la unu, sunt, probabil, cele două efecte mai dăunătoare ale reducerilor cheltuielilor de apărare, în raport cu proiecţia puterii militare, în orice tip de situaţie cu care ne confruntăm în Libia!”

Fostul şef al Statului Major General, generalul Sir Richard Dannatt, chiar dacă nu a semnat misiva amintită, susţine spiritul acesteia, prin declaraţia sa: “Sunt momente în istorie, când orice guvern îşi poate dori să reevalueze politicile şi priorităţile sale de securitate şi apărare. Evenimentele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu constituie un astfel de moment. “

Intelligence-ul Forţelor Armate Britanice a informat presa, pe căi adecvate, că o serie de demnitari militari actuali nu împărtăşesc optimismul premierului Cameron, în sensul că Marea Britanie ar putea juca un rol principal, dacă va fi instituită o zonă de interdicţie a zborurilor aeriene, în spaţiul libian.

Avertismentul generalilor activi este limpede: „resursele necesare atât bazelor aeriene, de unde vor decola avioanele de luptă ce vor fi utilizate, cât şi unităţilor de sprijin, pentru punerea în aplicare a unei astfel de zone, sunt semnificativ mai mari decât cele disponibile în cadrul inventarului militar britanic.”

Cu alte cuvinte, cât li s-a dat, atât pot face.

Nimic nou pentru generalii de la… Pentagon. Care rămân în rolul dirijorului de la pupitrul orchestrei, ce exersează acum noua partitură a cunoscutei simfonii „Furtună în deşert”.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult