Reacţia grecilor după acordul cu creditorii | Ziua Veche
Acasa InternationalGeopolitica Reacţia grecilor după anunţarea termenilor acordului cu creditorii

Reacţia grecilor după anunţarea termenilor acordului cu creditorii

scris de C.P.
9 afisari

Grecii au întâmpinat vestea ajungerii, luni, la un acord cu creditorii cu un amestec de ușurare și multă furie, îndreptată mai ales împotriva Germaniei, după ce a devenit clar că țara lor va fi nevoită să suporte și mai multă austeritate, care ar putea fractura guvernul și declanșa reacții de respingere, notează Reuters.

grecia acord creditoriPrim-ministrul Alexis Tsipras va reveni la Atena pentru a câștiga sprijin în favoarea unui acord care a sfârșit prin a fi mai dur decât propunerile pe care grecii le-au respins cu o majoritate categorică la referendumul din 5 iulie. Pe Tsipras îl așteaptă zile în care va trebui să aplaneze disensiunile din propriul partid, Syriza, probabil prin excluderea unor radicali, și să preseze pentru adoptarea legilor de reformă în parlament.

După vestea privind acordul, pe lângă titlurile dimineții, din cotidienele elene nu au lipsit referiri la Al Doilea Război Mondial, acestea făcând front comun împotriva a ceea ce consideră a fi încercările Berlinului de a umili Grecia pentru a o pedepsi pentru rezistența ei la o nouă serie de tăieri.

Grecii au reacționat vehement în special la propunerea ministrului german de finanțe, Wolfgang Schaeuble, de ieșire temporară a Greciei din zona euro, pe care mulți o vedeau similară cu o expulzare pe ascuns. ‘Grecia la Auschwitz, Schaeuble vrea un holocaust în Europa’, a scris cotidianul Demokratia.

De altfel, ocupația germană din timpul războiului a devenit o temă foarte prezentă în lunile de negocieri tot mai dificile între Atena și creditorii internaționali. Președintele legislativului elen a cerut, la un moment dat, despăgubiri de război din partea Berlinului și a înființat o comisie care să calculeze valoarea actuală a unui împrumut pe care Grecia a fost forțată să-l acorde Germaniei în timpul ocupației.

‘Scufundați țara, ordonă Wolfgang Schaeuble’, a titrat cotidianul de stânga Efimerida Ton Syntakton. ‘Germanii se întorc, nu cu forța tancurilor lor, ci cu puterea economiei lor. Vor să-și impună politicile asupra guvernelor unei Europe presupus unite. Răzbunătorul domn Schaeuble și-a dezvăluit planul pentru o ieșire pe cinci ani a Greciei din zona euro’, a comentat publicația citată.

În cursul serii, în centrul Atenei se vor aduna protestatari împotriva acordului cu creditorii, iar, în plus, radicalii din Syriza se pregătesc de luptă. ‘După 17 ore de negocieri, liderii zonei euro au încheiat un acord care este umilitor pentru Grecia și poporul său. Este un nou plan de salvare mai dur care reinstalează troica și menține țara într-un statut de colonie datornică sub o custodie a UE condusă de Germania’, a reacționat aripa radicală de stânga, într-un comunicat postat pe pagina sa de internet.

Poporul grec nu trebuie să devină dezamăgit, dimpotrivă, trebuie să-și păstreze încăpățânarea, așa cum a făcut-o la referendum și la protestele de pe tot cuprinsul țării pentru un ‘Nu’ până la capăt. Un ‘Nu’ pentru a lupta cu planul de salvare, cu neoliberalismul și cu austeritatea care sunt instituționalizate în zona euro’, mai spun radicalii din Syriza.

Acordul pentru salvarea Greciei evidențiază faptul că ‘axa franco-germană este indestructibilă, chiar și în momentele de tensiune’, iar echilibrul construcției europene trece prin echilibrul relațiilor dintre aceste două țări – este opinia exprimată de premierul francez Manuel Valls într-un interviu acordat luni postului BFM TV, citat de agenția EFE.

‘Europa și lumea au nevoie de stabilitatea acestor două mari economii, acestor două mari democrații’, a adăugat Valls, criticându-i apoi pe cei care susțin că punctele de vedere diferite între Paris și Berlin ar arăta că axa franco-germană nu funcționează, iar decalajul dintre cele două economii ar fi în creștere, el amintind că și în interiorul coaliției cancelarului Angela Merkel au existat divergențe cu privire la poziția de adoptat față de Grecia. Dar, în opinia lui Valls, ‘Merkel este conștientă de riscurile economice și politice ale unei ieșiri a Greciei din zona euro’.

El a apreciat de asemenea că una dintre lecțiile acestei crize este că ‘guvernanța economică și politică’ reprezintă un punct slab al Uniunii Europene și va fi nevoie ca în lunile următoare să se ia inițiative în această direcție.

Cât despre opțiunile grecilor, Valls consideră că aceștia nu doresc deloc să iasă din zona euro, iar prin votul de la referendumul de pe 5 iulie au intenționat să dea premierului Alexis Tsipras un mandat de negociere cu creditorii internaționali, dar și să transmită un ‘mesaj de orgoliu’.

Angela Merkel recunoaște că Germania a renunțat la o mențiune privind ieșirea temporară a Greciei din zona euro

Cancelarul german Angela Merkel a recunoscut luni că Berlinul a renunțat la pretenția conform căreia în documentul convenit de liderii Eurogrupului să se menționeze explicit că Grecia ‘trebuie să ia o pauză’ din zona euro dacă nu întrunește condițiile pentru acordarea unui nou program de asistență financiară, al treilea program de acest gen în ultimii cinci ani, informează Reuters.

‘Nu avem nevoie de un plan B, pentru că planul A a fost aprobat’, a spus Merkel, a cărei țară este cel mai mare contributor la programele de asistență financiară din zona euro.

De altfel, agenția EFE remarcă faptul că liderii europeni au recurs pentru prima dată la amenințarea cu excluderea din zona euro. În premieră, un proiect de document dezbătut de liderii din zona euro conținea, negru pe alb, o referire la caracterul reversibil al euro, transmite agenția citată. ‘În cazul în care nu se ajunge la un acord, Greciei i se va oferi posibilitatea unor negocieri rapide pentru o ieșire din zona euro, cu o posibilă restructurare a datoriei’, se menționa în respectivul paragraf, inclus de miniștrii de finanțe din zona euro, dar care în cele din urmă nu a fost acceptat de liderii europeni, scrie EFE.

Euro, monedă comună pentru 19 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, era perceput ca fiind ireversibil, și astfel era stipulat și în Tratatul Uniunii Europene, amintește agenția spaniolă de presă. În cazul unui ‘divorț cu forța’ între Atena și cei 18 parteneri din zona euro, Uniunea Europeană în ansamblul său ar fi căzut pradă unei crize de dimensiuni și impact necunoscute.

Surse comunitare au declarat pentru EFE că, din punct de vedere juridic, ‘există argumente pro și contra pe tema legalității unui Grexit’ și au explicat că ‘nu există dispoziții specifice în tratate care să stipuleze că accesul în zona euro este reversibil’. În practică, dacă un membru în insolvență din zona euro rămâne fără susținere din partea Băncii Centrale Europene (BCE), așa cum i s-a întâmplat Greciei, se poate vedea obligat ca, pentru a-și salva sistemul financiar, să introducă moneda națională, fie temporar, fie definitiv.

Unii experți au semnalat că în cazul în care sistemul bancar elen va avea și mai mult de suferit, premierul grec Alexis Tsipras s-ar putea vedea obligat să tipărească așa-numitele IOU (‘I Owe You’, instrumente financiare informale care recunosc o datorie, dar nu garantează plata acesteia), care s-ar transforma temporar în noua monedă ‘paralelă’ elenă.

Guvernul elen a respins mereu posibilitatea ieșirii din zona euro și și-a declarat disponibilitatea de a recurge ‘la toate măsurile legale’ pentru a evita acest lucru, inclusiv prin aducerea partenerilor europeni în fața Curții Europene de Justiție.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult