Acasa InternationalGeopolitica Scutul anti-rachetă de la Deveselu lasă Rusia în offside

Scutul anti-rachetă de la Deveselu lasă Rusia în offside

scris de A.A.
35 afisari

Rusia a fost luată prin surprindere de anunţul preşedintelui Traian Băsescu cu privire la amplasarea scutului anti-rachetă la Deveselu. Acest anunţ a venit concomitent cu noi discuţii SUA – Rusia asupra acestui subiect care se desfăşoară chiar în acest moment la Bruxelles. Moscova îşi doreşte acces la „butonul roşu” al scutului anti-rachetă, dar şi să protejeze prin capacităţi proprii Europa de Est – inclusiv România. Această poziţie a Rusiei contrazice principiul fundamental ale NATO privind indivizibilitatea securităţii şi se datorează unor temeri ale Moscovei.

Dimitri Rogozin, ambasadorul rus la NATO, si scutul antiracheta

Îngrijorarea Rusiei faţă de scutul anti-rachetă din România este stârnită de o eventuală posibilitate de blocare a forţei sale de descurajare atomică. Cu alte cuvinte Moscova se teme că acest element defensiv îi va bloca potenţialul de atac cu rachete nucleare intercontinentale. Temerile Rusiei sunt neîntemeiate în acest moment deoarece sistemul din România (care va deveni operaţional abia din 2015) nu poate doborî decât rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune.

România între NATO, Rusia şi scutul anti-rachetă

La summitul NATO de la Lisabona din noiembrie 2010 s-a stabilit că scutul anti-rachetă va deveni un obiectiv esenţial al Alianţei. Declaraţia summitului de la Lisabona afirmă că „Apărarea anti-rachetă va deveni o parte integrală a apărării noastre” iar aceste program „se va baza pe principiile indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii NATO, împărţirea echitabilă a riscurilor şi sarcinilor”. În acest moment scutul anti-rachetă din România nu este o intreprindere NATO, ci va fi pus în practică printr-un tratat bilateral între SUA şi România. În momentul în care programul antirachetă al NATO va deveni operaţional, scutul anti-rachetă din România va intra în subordinea NATO.

La Consiliul NATO-Rusia de la Lisabona Moscova a venit cu ideea unei apărări sectoriale a Europei în faţa unor ameninţări venite din Orientul Mijlociu. Rusia a exprimat ideea că ar putea proteja cu propriile capacităţi Europa de est fără să mai fie nevoie de instalarea unui scut anti-rachetă american sau NATO. Însă acceptarea acestei propuneri ar fi însemnat ca Rusia să se implice în strategia defensivă a NATO fără să fie membru al Alianţei şi ar fi încălcat principiul indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii NATO. Răspunsul Alianţei a fost că fiecare trebuie să îşi apere propriul teritoriu.

Disputa dintre aceste abordări a continuat şi în cursul acestei primăveri. Pe 15 aprilie, la o întrunire a Consiliului NATO-Rusia, ministrul de Externe Serghei Lavrov a repetat propunerea unui sistem unificat anti-rachetă în care decizia să se ia cu participarea Rusiei. Răspunsul secretarului general al NATO Rasmussen a fost „Ne gândim la două sisteme – unul NATO şi unul rusesc – care vor coopera şi vor schimba informaţii pentru a ne asigura securitatea”.

Ruşii vor acces la butonul roşu

Înainte de întâlnirea din 15 aprilie cu Rasmussen, ministrul de Externe Serghei Ivanov declara „În termeni practici aceasta înseamnă că delegaţii noştri se vor afla la Bruxelles, de exemplu, şi vor trebui să fie de acord cu apăsarea butonului roşu pentru lansarea rachetei, indiferent dacă aceasta pleacă din Polonia, Rusia sau Marea Britanie”. Ideea nu a fost abandonată la Moscova după refuzul lui Rasmussen. Pe 29 aprilie, comandantul trupelor spaţiale ruse, generalul Oleg Ostapenko a revenit declarând că Rusia este gata să desfăşoare un sistem anti-rachetă care să acopere întreaga Europă de Est.

Discuţiile la Bruxelles şi jocul declaraţiilor

Conform Voice of Russia în aceeaşi zi în care preşedintele Traian Băsescu a anunţat că scutul anti-rachetă va fi amplasat la Deveselu, la Bruxelles a început o nouă rundă de discuţii între Rusia şi SUA cu privire la scutul antirachetă. Dmitri Rogozin, ambasadorul rus la NATO, a fost cel care a anunţat începerea acestor discuţii. Conform lui Rogozin, citat de Kiyv Post, discuţiile de la Bruxelles privind scutul anti-rachetă se vor desfăşura între 3 şi 5 mai. „Scopul acestor discuţii este de a încerca să avansăm în chestiunea scutului anti-rachetă, dar şi să accelerăm pregătirile pentru o întâlnire între miniştrii apărării din cadrul Consiliului NATO-Rusia din 9 iunie şi bineînţeles pregătirile pentru întâlnirea dintre preşedinţii Rusiei şi SUA pe marginea summitului G8 de la Deauville, de la sfârşitul lunii mai”.

Înaintea acestei întâlniri de la Bruxelles, pe lângă declaraţiile lui Serghei Lavrov sau ale generalului Oleg Ostapenko a apărut şi o afirmaţie directă că Rusia îşi va desfăşura un scut anti-rachetă propriu. Pe 28 aprilie Viktor Ozerov, preşedintele Comitetului Federal pentru Apărare şi Securitate al Rusiei, declara că Moscova va pune în funcţiune până la sfârşitul anului 2011 un sistem de apărare aero-spaţial. „Cooperarea cu Rusia în apărarea anti-rachetă a fost desemnată drept o prioritate la ultimul summit NATO-Rusia de la Lisabona. Rusia şi statele membre NATO au reuşit să cadă de acord asupra unor aspecte cu privire la scutul anti-rachetă din Europa, deşi rămân unele dificultăţi în ceea ce priveşte ajustarea sistemelor anti-rachetă ale Rusiei, Statelor Unite şi NATO”.

Moscova a fost lăsată în off-side în acest moment prin declaraţia lui Traian Băsescu care a anunţat locaţia scutului anti-rachetă în România. Instalarea acestui sistem la Deveselu ar lăsa fără obiect solicitările Rusiei de a avea acces la „butonul roşu” sau aceea de a i se încredinţa protejarea Europei de Est. Însă negocierile dintre SUA şi România pentru încheierea acordului asupra scutului anti-rachetă au ajuns în acest moment la a şaptea rundă şi nu au fost încheiate – deşi există speranţe că acordul va fi semnat în curând.

12 comentarii

urbos 03-05-2011 - 18:30

Presedintele Chioru are nevoie de o gura de ciorba de poloniu. Doamne ajuta!

Didos 03-05-2011 - 19:42

Si zboara racheta inamica purtatoare de bombe nucleare armate si cei din Deveselu trag ,o lovesc si unde cade ? Probabil in oceanul Pacific , sau Indian !

Didos 03-05-2011 - 19:46

Si zboara racheta inamica purtatoare de bombe nucleare armate si cei din Deveselu trag ,o lovesc si unde cade ? Probabil in oceanul Pacific , sau Indian ! Desigur este un basm apocaliptic ceea ce am scris mai sus , deoarece noi mai aparati ca acum nu am fost niciodata. Sa ne grabim sa luam si depasitele fizic si moral F 16 pe care nimeni nu le vrea decat presedintele nostru iubitor de tara si popor. Sa ne traiasca !

Paul din Ohio 03-05-2011 - 21:30

Numai ba’securistii pot sa creada ca idolul lor KGBist nu a informat Rusia despre aceste convorbiri. Nu numai ca Rusia nu a fost lasata in „offside”, dar KGBistii „romani” ii vor informa pe sefii lor de la Moscova despre orice detaliu pe care vor pune mana.

Didos 04-05-2011 - 06:48

Acum suntem aparati ! Ura ! Nataraii din Polonia si Cehia au refuzat asa ca spre deosebire de noi , le pot cadea niste ghiulele in cap. In Romania , nimeni nu a fost intrebat daca este de acord cu aceasta amplasare (ma refer la popor ), da chiar, ce nevoie era,atata timp cat CSAT sub o inalta si competenta conducere hotaraste pentru noi ! Mai avem noi vreo grija ! Federatia Rusa incantata de eveniment , intr-o emulatie extraordinara, va inapoia tezaurul Romaniei , i-si vor retrage fortele din Transnistria si aceasta va fi returnata Moldovei . Sa fim veseli si sa sarbatorim , suntem tari !

A PASAREANU 07-05-2011 - 10:45

Adevarul despre scutul antiracheta
Am citit articolele si comentariile referitoare la „scutul antiracheta”.
Sunt surprins, nu de interesul manifestat care este justificat, ci de numarul f.mare de cunocatori ai domeniului pe care eu il consideram special si putin cunoscut.
Pentru ca am lucrat 40 ani in domeniul respectiv si am, consider eu, suficiente cunostiinte care sa-mi permita o analiza pertinenta a problemei respective, imi permit sa fac unele observatii pe baza unei analize mai profunde, pentru clarificarea unor aspecte ne abordate, in scopul cunoasterii adevarului despre .
Asa cum este prezentat si perceput de opinia publica, are rolul sa asigure protectia impotriva purtatoare de bombe nucleare sau bateorologice cu diferite raze de actiune, lansate din tari neprietene cu SUA sau tarile NATO.
Rachetele balistice sunt vehicole care transporta prin spatiul extraterestru, la diferite distante, bombele cu incarcaturi nucleare sau bacteorologice.
Aceste bombe au montate care declansaza explozia bombei in momentul cand au cazut pe sol, (ne se folosesc focoase de proximitate sau comandate de la distanta).
Rachetele interceptoare , componente esentiale ale , au rolul sa intercepteze si sa distruga rachetele balistice intercontinentale, vehicolele aeriene ale bombeleor de distrugere in masa pe care le transporta.
Aceste rachete interceptoare ( in prezent SM-3), au montate care permit expozia proectilului transportat la distanta minima fata de racheta balistica.
Prin explozia proectilului, racheta balistica este distrusa, asa cum se spune, de fapt este avariata intr-un anumit grad si nu mai poate continua drumul programat.
Resturile rachetei balistice lovite vor cadea pe sol intr-o zona functie de gradul de avarie.
Important este faptul ca odata cu parti din racheta va cadea si bomba care era purtata de ea.
La impactul cu solul bomba va expoda si va face ce trebuia sa faca acolo unde trebuia sa ajunga.
Ar fi naiv si lipsit de logica sa consideram ca prin asa zisa distrugere a rachetie purtatoare, chiar si in spatiul extraterestru, la peste 100 km., a fost distrusa si bomba nucleara.
Bomba nucleara nu poate fi distrusa decat prin expozie.
Daca am considera ca racheta interceptoare a lovit chiar bomba nucleara, probabilitatea fiind f.f. mica, aceasta ar expoada in spatiu si zona de infestare ar fi mult mai mare, fiind afectata o zona f. intinsa de pe sol.
Este cunoscut faptul ca la aparitia unei arme noi, imediat incep cercetarile pentru descoperirea antidotului, o arma anti-arma, care sa o anihileze.
Pentru armele nucleare nu s-a gasit inca antidotul. Nu exista tehnologii sau metode da anihilare a acestor arme. De capturarea si dezamorsarea lor, precum cele cu expoziv clasic, nici nu poate fi vorba.
Deci la nivelul dezvoltarii stiintifice si tehnologice actuale, bombele nucleare nu pot fi dezamorsate, anihilate, distruse, decat prin expozie cu urmarile catrastofale cunoscute.
In aceste conditii, prin instalarea scutului antiracheta in Romania, putem considrea ca se urmareste sa se realizeze in calea rachetelor balistice, iar noi devenim . Pe acest zid este scris : . Interceptam rachetele balistice, le oprim din drumul lor spre obiectivele programate spunand . Le luam din spatiu si dam cu ele de pamant.
In discutiile difuzate se vorbeste numai de reactia negativa a Rusiei care indreptatit se simte amenintata, precum si de riscul ca Romania sa devina tinta pentru agresori, fapt real ce tine de logica razboiului, dar de pericolul incomparabil mai mare dat de bombele nucleare, chimice sau bacteorologice oprite deasupra Romaniei din drumul lor catre tintele programate nu spune nimeni nimic.
La marea masa populara este vorba de ignoranta si este de inteles, dar la cei cunoscatori in domeniu de ce poate fi vorba ?!?
CE-I DE FACUT
Trebuie analizata situatia actuala in care se gaseste Romania cu realism si sange rece. Intrebari de genul si nu folosesc la rezolvarea problemei
Romania prin pozitia ei geografica se gaseste din nou , ca si altadata in istorie, la o rascruce, dar nu de vanturi sau uragane ca altadata, ci de .
Dupa ce a scapat ca prin urechile acului de desmembare in 1989, acum este nevoita sa faca .
Desi sunt adeptul detestand , consider ca Romania in momentul de fata nu are alta solutie decat acceptarea instalarii pe teritoriul ei.
Asta nu inseamna ca nu trebuie sa spunem adevarul despre scut scotand in evidenta si avantajele de care s-a vorbit excesiv, dar si riscurile asumate de poporul roman.
Prin asta dovedim, ca desi am fost f.receptivi la , orice manipulare are o limita, iar cand e vorba existenta poporului roman si riscarea transformarii Romaniei intr-un pustiu nuclear stim sa negociem acest risc la valoarea lui reala nu formala si manipulata.
Polonezii si Cehii au avut retineri la prima varianta de instalare a , cerand unele garantii si compensatii.
Conducatorii responsabili ai Romaniei, au acum ocazia sa negocieze acceptarea instalarii scutului antiracheta, functie de valoarea si importanta riscului asumat de poporul roman, care devine , protejind cu riscul existentei lui, pe toti cei care sunt vizati de atacurile cu rachetele balistice si mai putin pe el, care nu are de ce sa fie tinta unor astfel de atacuri.
Cei care lucreaza in locurile unde exista pericolul dat de materiale nucleare radioactive, sunt platiti suplimentar pentru acest risc, oare romanii nu au dreptul la aceste compesari date de riscul asumat?
Prin negocierea acestor compensari meritate, Romania dovedeste ca are demnitate, este competenta si merita sa se bucure de consideratia si aprecierea tarilor democrate, civilizate.
Col(r)ing.Pasareanu Andrei

YAAKOV 08-05-2011 - 12:28

Bai Pasareanule, ai pasarici la cap, adica esti prost ca o gaina. Viata nu este negociabila si nu ar trebui sa ne asumam acest risc, nici de ne-ar da munti de platina. Traian Basescu a fost cumparat de CIA inca de pe vreamea lui Ceasca (se subintelege, ca altfel nu ajungea presedinte) si ne sacrifica pentru interesele americanilor. Cand n-o mai fi presedinde si n-o mai fi aparat de securisti, va pleca cu tot familionul in America. Iar noi ne facem scut viu pentru americani.

YAAKOV 07-05-2011 - 12:56

Banc cu tigani, care se potriveste la situatia actuala, cu prostia oltenilor.

– Nashule, e adevarat ca o bomba atomica costa milioane de dolari ?
– Da.
– Da-ti-ar Domnul cateva in mijlocul bataturii (curtii) !

In caz de razboi nuclear intre Rusia si Nato, Romania dispare. Rusii vor ataca cu arme nucleare aceste baze de rachete, care nu se stie cat de defensive sunt. Americanii vor sa „externalizeze” pericolul unui atac nuclear, sa explodeze focoasele inamice cat mai dparte de ei.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult