Acasa InternationalGeopolitica Sorocul lui Netanyahu

Sorocul lui Netanyahu

scris de Ion Petrescu
1 afisari

Aripa militara a faimoasei organizatii Hamas, care detine puterea in Fasia Gaza, are peste o mie de luptatori activi, echipati, instruiti si dotati cu armament si tehnica de lupta necesare concretizarii principiului atacarii inamicului oricand, oriunde, cu orice mijloace, prin surprindere, pana la victoria scontata. Daca numarul combatantilor in uniforma militara pare mic, in raport cu efectivul Fortei de Aparare a Israelului – IDF, atunci conteaza precizarea ca peste 200.000 de simpatizanti palestinieni ai Hamas participa, de regula, la marile actiuni publice ale acestei structuri care vrea eliberarea totala a Palestinei. Dar nu recunoaste statul Israel, pe care il considera condus de un “regim nazist”. 


 FINANTATORII HAMAS

Dupa victoria in alegerile legislative din ianuarie 2006, cand a infrant pe candidatii organizatiei Fatah, in Gaza, Hamas a reiterat refuzul public de a recunoaste statul israelian, acesta fiind de facto motivul pentru care s-a instituit apoi blocada, ce a generat suferinte populatiei palestiniene si confruntari militare, cu victime in ambele tabere.

In limba araba, cuvantul “hamas” inseamna “zel”, dar este si un acronim pentru „Harakat al-Muqawama al-Islamiya”, ceea ce inseamna Miscarea de Rezistenta Islamica. Aceasta organizatie a lansat atacuri atat in ambele teritorii palestinine, West Bank/Malul de Vest si Fasia Gaza, cat si in interiorul granitelor initiale ale Israelului, anterioare anului 1967. Atunci, intre 5 si 10 iunie s-au desfasurat cele sase zile de razboi intre Israel si Egipt, Iordania si Siria. Cele trei state arabe au fost sprijinite cu trupe si armament de Algeria, Arabia Saudita, Irak, Maroc, Sudan, Tunisia. La finalul conflictului, IDF a castigat si mentinut controlul Peninsulei Sinai, a Fasiei Gaza, a West Bank, a Ierusalimului de Est si a inaltimilor Golan. Ceea ce explica mentinerea tensiunilor dintre statele arabe si Israel pana azi.

Hamas are acum la dispozitie fondurile publice corespunzatoare zonei pe care o administreaza, mai putin sumele in dolari furnizate de SUA si UE ca ajutor pentru Autoritatea Palestiniana. Palestinieni expatriati si donatori privati din statele bogate in petrol din Golful Persic asigura anual pana la 30 milioane de dolari pentru actiunile initiate si coordonate de „Harakat al-Muqawama al-Islamiya”. Acestor finantatori li se alatura organizatii caritabile musulmane din Canada, SUA si UE. In decembrie 2001, administratia Bush a blocat bunurile Fundatiei Pamantului Sfant/ Holy Land Foundation, cea mai puternica organizatie musulmana de caritate, din Statele Unite, pentru ca finanta miscarea Hamas.

Iata cum ceea ce parea o structura politico-militara mignona si defavorizata in raportul de forte cu statul israelian se dovedeste a fi doar varful unui aisberg, monitorizat firesc de IDF.

 SCHIMBUL DORIT DE PRIZONIERI

Hamas stie sa joace tare. Tocmai in momentul inceperii dialogului premierului israelian cu presedintele american, la Washington D.C., presa din Gaza a reluat cazul soldatului israelian Salit, tinut prizonier intr-un loc secret. Dupa ce mentioneaza eforturile unor cercuri pro-israeliene din Europa si America de Nord, de a sensibiliza opinia publica pe acest subiect este atacat vehement presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, care sustine  acum cauza eliberarii neconditionate a militarului IDF.

Pentru a intelege un alt mod de a exploata emotional acest pretext merita reprodus un pasaj din articolul „Nu ascultati vocile ipocritilor”,  inserat in publicatia „The Palestine Times”, al carui redactor-sef este Ahmad Karmawi:”Este acelasi Sarkozy, care a sprijinit deschis sau a tacut la  actele criminale comise de israelieni impotriva populatiei fara aparare, din Gaza, in urma cu 18 luni. Acum, el invoca umanitarismul si caritatea, ca si cum copiii, barbatii si femeile – ucisi sau raniti de militari israelieni – nu erau fiinte umane. Este adevarat ca acest Salit nu beneficiaza de un regim de cazare de cinci stele. Dar nu este nicio urgenta pentru Hamas sa elibereze pe tanarul soldat, care are pe maini sangele multor copii palestinieni. In Israel este dificil sa gasesti un barbat adult ale carui maini sa  nu fi fost stropite cu sange palestinian. Altfel spus, Israelul este o societate de asasini si ucigasi de copii…Israelul detine mii de palestinieni in inchisorile sale,  activisti politici si luptatori in rezistenta. Si asa cum a dezvaluit recent liderul islamic palestinian Seicul Nayef Rajoub, multi dintre acesti prizonieri sunt supusi unui tratament medieval…”

Solutia dorita de Hamas? Schimbul de prizonieri. Altfel, soldatul Salit va sta in spatele gratiilor atata timp cat Israelul va mentine in inchisori palestinienii arestati pentru lupta lor, politica si militara, vizand crearea unui  stat palestinian de sine statator.  

Mesajul Hamas, din 6 iulie a.c. este memorabil:”Aceasta pozitie poate sa nu fie populara la New York si la Paris, dar de ce ar trebui sa aratam cea mai mica atentie in privinta a ceea ce se gandeste la Paris si la New York? Acolo au fost pentru noi doar izvoare de suferinta. Prima noastra responsabilitate si cea mai mare vizeaza pe acesti prizonieri palestinieni torturati si familiile lor suferinde, care mentin vie justa noastra cauza nationala.”

 CLEPSIDRA LUI OBAMA

 Pozitia inflexibila a organizatiei „Harakat al-Muqawama al-Islamiya” i-a parvenit presedintelui SUA,  Barack Hussein Obama al II-lea, inaintea intalnirii cu premierul israelian, Benjamin „Bibi” Netanyahu. Asta si explica chipul deloc vesel al liderului american, pe timpul conferintei de presa de la finalul convorbirilor bilaterale, privirile lungi ale lui Obama spre interlocutorul sau si repetarea de doua ori – cand s-a si uitat ferm in ochii lui „Bibi” – a expresiei „I commended Prime Minister Netanyahu”/”Am recomandat premierului Netanyahu”. Ceea ce nu lasa loc vreunei interpretari ulterioare privind chestiunile convenite cu acest prilej.  

Netanyahu a inteles mesajul si a replicat: „Am discutat cu presedintele pasii concreti care pot fi facuti acum, in urmatoarele zile si in urmatoarele saptamani pentru a misca procesul de pace inainte, intr-un mod foarte robust. Acesta este subiectul asupra caruia ne-am focalizat conversatia noastra. Si cand spun urmatoarele cateva saptamani, exact asta inteleg. Si presedintele intelege acelasi lucru.”

Si jurnalistii au inteles. Nisipul din clepsidra rabdarii lui Obama s-a scurs…

 Material aparut in numarul 13 al saptamanalului ziuaveche.ro

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult