Şeful Statului Major General al Armatei României, generalul-locotenent dr. Ştefan Dănilă, împreună cu ambasadorul Egiptului la Bucureşti, doamna Sanaa Esmail Atallah, şi cu ataşatul militar egiptean, colonelul Yasser Assad, i-au surprins pe invitaţii la recepţia organizată cu ocazia Zilei Forţelor Armate Egiptene, la Hotelul Royal, din Bucureşti, printr-un gest simbolic, tăind împreună un uriaş tort, pe care erau reproduse drapelele celor două state.
Generalul Dănilă a venit la acest eveniment însoţit de un grup semnificativ de generali din S.M.G., expresie a importanţei pe care o acordă partea română relaţiei bilaterale cu armata egipteană.
Într-o alocuţiune scurtă, precedată de imagini sugestive pentru Egiptul de ieri şi de azi, colonelul Assad a amintit asistenţei că este a 38-a aniversare a Zilei Forţelor Armate Egiptene, fiind prima după revoluţia de la începutul anului în curs, când armata a fost de partea celor ce doreau schimbarea regimului politic.
De fapt, ziua este sărbătorită, la Cairo, în fiecare an, pe 6 octombrie, deoarece pe 6.10.1973, trupele egiptene au efectuat un atac surpriză contra armatei israeliene, ce ocupa Peninsula Sinai. Drept urmare, Egiptul a recâştigat suveranitatea totală asupra Canalului de Suez şi a recuperat teritoriile controlate anterior de forţele militare israeliene. Războiul din 1973 a fost cel de-al patrulea conflict militar arabo-israelian, purtat pentru eliberarea teritoriilor ocupate, în 1967, de Tzahal/Forţa de Apărare a Israelului.
În anul 2011, conducerea armatei egiptene a preluat timona statului, pentru a gira perioada de tranziţie până la alegerile generale. Iată însă că până şi postul de radio B.B.C. a transmis un interviu, telefonic, cu sora unuia dintre demonstranţii care şi-a pierdut viaţa în ultimele confruntări cu forţele de ordine.
Într-adevăr, duminică, 9 octombrie a.c., la Cairo, manifestanţii creştini, cunoscuţi şi sub denumirea de copţi, s-au pomenit faţă în faţă cu blindate ale armatei egiptene. Ulterior, reuniţi într-o şedinţă special organizată pentru clarificarea împrejurărilor în care au murit 25 de protestatari, membrii Consiliului Suprem al Forţelor Armate/CSFA au avertizat că nu vor tolera „planurile diabolice” de a diviza ţara şi nici sabotajele vizând tensionarea vieţii politice interne, înaintea alegerilor libere.
CSFA a dezminţit, cu vehemenţă, acuzaţiile de utilizare în exces a forţei militare, ca reacţie la demonstraţia organizată de concetăţenii copţi. Anchetatorii evenimentelor susţin că există martori oculari care afirmă că „agenţi misterioşi sau provocatori au preluat controlul unui blindat şi l-au utilizat pentru a-i dispersa pe manifestanţi.”
La ordinul conducerii militare a ţării, pe două mari ecrane din Cairo, instalate în faţa clădirilor televiziunii de stat şi a postului de radio Maspero au fost proiectate, în mod repetat, fotografii realizate şi secvenţe filmate pe timpul manifestaţiei copţilor. S-a precizat că toate sunt disponibile şi pe YouTube, deoarece armata nu are de ascuns nimic.
Într-unul dintre reportajele filmate, prezentat iniţial la postul TV Al-Hayat, se poate vedea un grup de protestatari urcat pe un vehicul blindat, unde se aflau trei soldaţi. Aceştia au fost loviţi cu pietre, apoi unii demonstranţi au intrat în transportorul militar şi i-au luat la bătaie pe militarii care se găseau acolo. Şoferul blindatului a fost lovit în cap cu o sabie! Reporterii altui canal de televiziune, numit Al-Youm, au informat telespectatorii că au văzut demonstranţi atacând echipajele blindatelor armatei, scoţând soldaţii afară şi bătându-i cu beţe de lemn. Ministerul Sănătăţii a confirmat faptul că, la demonstraţia amintită, au fost ucişi 25 de oameni, iar 300 răniţi. La televiziunea de stat s-a precizat că trei dintre morţi erau militari.
Conform depoziţiei unui soldat, 14 militari egipteni ar fi fost îngrămădiţi, cu forţa, de demonstranţi, într-un blindat, căruia i s-a dat apoi foc. După recuperarea vehiculului, de către trupele de intervenţie, în interior s-ar fi găsit numai trupuri carbonizate. Ulterior, conducerea armatei a precizat, laconic, doar faptul că soldaţii ucişi în nefasta duminică au fost deja îngropaţi.
Consiliul Suprem al Forţelor Armate i-a avertizat pe cei care au cerut şi mizează pe ajutorul unor guverne străine, pe intervenţia acestora în viaţa politică internă egipteană, că nu fac altceva decât să încalce suveranitatea ţării:”Acesta este un lucru periculos, ameninţă societatea şi este respins de toţi egiptenii onorabili. Forţele Armate nu vor tolera asta, le vor combate ferm şi cu toată puterea.”
De altfel, CSFA a reiterat poziţia sa, conform căreia va descuraja violenţa şi va lua măsuri dure contra celor ce încearcă destabilizarea ţării, atacând trupele scoase în stradă:”Oamenii nu ar trebui să-i asculte pe cei ce îi cheamă să atace edificiile guvernamentale şi pe cele de stat, în mod special acelea păzite de cei ce se ocupă cu securitatea obiectivelor şi au ordine stricte, ca să răspundă, cu fermitate, oricărui atac, în orice circumstanţe ar avea loc.”
Interesant este faptul că, numai cu 48 de ore înainte de confruntările violente din duminica cu 25 de morţi, Consiliul Suprem al Forţelor Armate luase decizia ca instanţele militare să nu mai judece civili. Totuşi, această hotărâre nu îi vizează şi pe cei suspectaţi de a fi generat confruntările violente, dintre manifestanţii copţi şi soldaţi.
Există intenţia, la CSFA, de a fi adoptate proceduri legale de interzicere a manifestaţiilor. Generalii egipteni ştiu că la începutul Revoluţiei din 25 Ianuarie, protestatarii obişnuiau să scandeze că vor demonstra paşnic. Apoi, cursul evenimentelor a luat o întorsătură nefastă. Manifestaţiile începeau paşnic şi se terminau cu confruntări cu forţele de ordine, haosul fiind atribuit militarilor, cărora li se amintea, în mod provocator, că sunt produsul fostului regim autoritar…
Mareşalul Hussein Tantawi, care conduce acum Egiptul, a precizat că este necesară o focalizare pe procedurile complete de transfer al puterii, către un guvern rezultat în urma alegerilor libere.
Cu precizarea că viitorul preşedinte al Egiptului nu va deţine şi funcţia de comandant suprem al Forţelor Armate, care rămâne – pentru a păstra echilibrul între viitoarele puteri în stat – la liderul Consiliului Suprem al Forţelor Armate. Adică la mareşalul Mohamed Hussein Tantawi, care pune preţ pe aforismul egiptean:”Fă-ţi datoria şi nu te teme de nicio răzbunare.”
