Acasa InternationalGeopolitica Vladimir Putin preia pentru a cincea oară funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse

Vladimir Putin preia pentru a cincea oară funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse

scris de Misu Andrei
178 Afisari

Vladimir Putin va prelua marţi funcţia de preşedinte al Rusiei pentru a cincea oară, ceremonia solemnă urmând să aibă loc la Kremlin la ora prânzului, dar protocolul obişnuit va avea „anumite nuanţe” care nu au fost dezvăluite, relatează agenţia TASS.

Învestirea prezidenţială este o procedură solemnă prin care şeful statului îşi preia oficial prerogativele şi depune jurământul pe Constituţie. Putin a depus acest jurământ de patru ori.

Şi dacă în 2000, 52,94% dintre ruşi au votat pentru candidatul Putin, pe atunci în vârstă de 47 de ani, în 2004 au fost deja 71,31%, în 2012 – 63,6%, în 2018 – 76,7%, iar la alegerile din martie anul acesta, Putin, care acum are 71 de ani, a primit 87,28% din voturile populare, un record.

Ceremonia specială de învestire a preşedintelui Rusiei a fost stabilită în 1996, când primul preşedinte al Federaţiei Ruse, Boris Elţîn, îşi prelua pentru a doua oară cea mai înaltă funcţie din stat. Ritualul a suferit modificări minore de atunci, dar punctele sale principale au rămas.

Secretarul de presă al şefului statului, Dmitri Peskov, a declarat că ceremonia de marţi de inagurare a noului mandat prezidenţial va urma protocolul stabilit, dar cu „anumite nuanţe”. Kremlinul nu a precizat însă care sunt acestea. 

 

CE SE ÎNTÂMPLĂ LA CEREMONIE

Scenariul tradiţional presupune ca preşedintele să meargă de la biroul său din prima clădire a Kremlinului către Marele Palat al Kremlinului (BKD) pentru ceremonie. Acolo, el urmează să meargă pe jos prin mai multe săli – Sfântul Gheorghe şi Alexandru până la Sfântul Andrei, unde va depune jurământul de învestitură. Apoi, şeful statului pleacă prin Porticul Roşu al BKD spre Piaţa Sobornaia, unde Regimentul prezidenţial va defila solemn în faţa comandantului suprem în funcţie.

În momentul în care Putin ajunge la BKD, totul ar trebui să fie deja pregătit: invitaţii îşi vor ocupa locurile, iar port-drapelul Gărzii de Onoare va aduce drapelul de stat al Rusiei şi drapelul preşedintelui Federaţiei Ruse (imaginea unui vultur cu două capete pe fond tricolor), urmate de Emblema preşedintelui Federaţiei Ruse şi de Constituţie, pe care Putin va ţine mâna în timp ce depune jurământul de învestitură.

Marţi, Palatul Kremlinului va fi închis pentru turişti, iar accesul se va face doar pe bază de invitaţie.

Câteva mii de invitaţi sunt aşteptaţi să asiste la ceremonia de inaugurare de la Kremlin: reprezentanţi ai puterii executive, legislative şi judiciare, ai guvernului rus, ai Consiliului Federaţiei, ai Dumei de Stat, ai Administraţiei Prezidenţiale şi ai guvernatorilor. Kremlinul invită, de asemenea, reprezentanţi ai principalelor confesiuni, deţinători ai Ordinului Sfântului Apostol Andrei, Eroi ai Rusiei, deţinători ai Ordinului „Pentru Meritul Patriei”, şefi de misiuni diplomatice, reprezentanţi ai organizaţiilor publice, cercuri de afaceri, generali, personalităţi din domeniul ştiinţei, culturii, sportului, jurnalişti. În invitaţiile de denumire se specifică „forma de ţinută – stil oficial de afaceri (bărbaţi – costum închis, femei – rochie/ costum de lungime normală) sau uniformă militară de ceremonie”.

Ceremonia de inaugurare din 2018 a durat aproximativ 48 de minute, inclusiv trecerea în revistă a Regimentului prezidenţial.

CINE ESTE PUTIN ŞI CE „REALIZĂRI” I SE ATRIBUIE

Născut la 7 octombrie 1952 la Leningrad, Putin este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Leningrad (în prezent, Universitatea de Stat din Sankt Petersburg) şi al Institutului Andropov al KGB-ului din URSS (în prezent, Academia de Informaţii Externe). A lucrat în agenţiile de securitate ale statului, a lucrat în cadrul primăriei din Sankt Petersburg şi s-a mutat la Moscova în 1996 în funcţia de adjunct al şefului de cabinet al preşedintelui Federaţiei Ruse. Ulterior, a deţinut funcţii de conducere în cadrul Administraţiei Prezidenţiale a Federaţiei Ruse, a condus Serviciul Federal de Securitate şi a fost secretar al Consiliului de Securitate. De două ori (în a doua jumătate a anului 1999 şi în perioada 2008-2012) a fost prim-ministru al Rusiei.

Agenţia TASS – agenţia oficială de presă a statului rus – enumeră „realizările” mandatelor lui Putin, menţionând războiul din Ucraina şi amintind că atunci când a devenit pentru prima dată şef al ţării, în 2000, a promis că ordinul lui Elţîn de a „proteja Rusia” va fi principala sa activitate. „O face de aproape un sfert de secol. În acelaşi timp, el continuă să repete că principala sa preocupare este îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea veniturilor ruşilor. De-a lungul anilor, au existat soluţionarea situaţiei din Cecenia, lupta împotriva terorismului, reducerea recrutării în armată, Jocurile Olimpice de la Soci, Cupa Mondială FIFA, introducerea examenului de stat unificat, proiecte naţionale şi înfiinţarea indemnizaţiei maternale. Şi, de asemenea – faimosul discurs de la Munchen, operaţiunea din Siria, crearea BRICS şi EAEU, Crimeea, Donbas, Novorossia şi operaţiunea militară specială (invadarea Ucrainei din februarie 2022 – n.r.)” – arată TASS.

„Programul lui Putin abia dacă aminteşte de weekend-uri, ziua sa de lucru se întinde mult peste limitele alocate de Codul Muncii. Pentru că preşedintele, după spusele şefului statului însuşi, este persoana care este responsabilă pentru tot ceea ce se întâmplă în ţară”, subliniază TASS într-o mostră de cult al personalităţii.

ÎNVESTIRE ÎNAINTE DE 9 MAI. AGENDĂ ÎNCĂRCATĂ LA ÎNCEPUT DE MANDAT

Prin învestirea de marţi, sunt reafirmate puterile lui Putin în calitate de „garant al Constituţiei, al drepturilor şi libertăţilor omului şi ale civililor”, potrivit cărora acesta va „lua măsuri pentru a proteja suveranitatea Federaţiei Ruse, independenţa şi integritatea sa statală, pentru a asigura funcţionarea coordonată şi interacţiunea autorităţilor statului”.

Potrivit Constituţiei, şeful statului stabileşte principalele direcţii ale politicii interne şi externe, decide probleme legate de cetăţenia rusă, premii şi graţieri. De asemenea, el este comandantul suprem suprem al forţelor armate.

Legea fundamentală îi conferă preşedintelui drepturi largi de a conduce politica externă a ţării. Şeful statului este cel care determină poziţia Rusiei pe scena internaţională. Preşedintele reprezintă ţara în relaţiile internaţionale, conduce negocieri, semnează instrumente de ratificare.

Calendarul politicii externe a lui Putin chiar la începutul noului mandat prezidenţial include deja mai multe puncte. Astfel, pentru 8 mai este programat un summit al Uniunii Economice Eurasiatice, de Ziua Victoriei – 9 Mai – sunt aşteptaţi la Moscova liderii mai multor ţări, potrivit TASS, cu care preşedintele va purta discuţii. De asemenea, Putin se pregăteşte de o vizită de stat în China şi de contacte cu omologul său turc, scrie TASS, fară a preciza ce înseamnă aceste contacte. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl aşteaptă de mult timp pe Putin ca oaspete, el însuşi făcându-i anul acesta o vizită la Kremlin.

GUVERNUL, AŞTEPTAT SĂ DEMISIONEZE

Noul mandat de preşedinte al lui Putin, al cincilea, va avea şase ani şi conform modificării Constituţiei din martie 2020, Putin poate candida din nou în 2030.

Conform legii, în ziua învestirii guvernul îşi predă atribuţiile noului preşedinte ales al Federaţiei Ruse, astfel că este de aşteptat ca guvernul să demisioneze marţi.

În cele peste două decenii de putere, Vladimir Putin a instaurat un regim autoritar în care opoziţia, membrii ONG-urilor şi alţi apărători ai drepturilor omului sunt supuşi cenzurii şi unei represiuni intense şi sunt încarceraţi în mod obişnuit în temeiul unei legislaţii care a sporit diversitatea modurilor în care pot fi inculpaţi „indezirabilii”.

Condus de partidul prezidenţial Rusia Unită, guvernul menţine o faţadă multipartidistă prin intermediul unei opoziţii tolerate. Reprimarea politică a adevăraţilor opozanţi, care sunt fie încarceraţi, fie forţaţi să plece în exil, îi permite să autorizeze doar partidele care îi sunt afiliate, ai căror candidaţi „marionetă” nu fac decât să conducă o opoziţie de faţadă sau chiar să servească drept paravan printr-un discurs comunist sau ultranaţionalist, ceea ce-i permite lui Vladimir Putin să se prezinte ca un preşedinte moderat, fără alternativă credibilă sau rezonabilă.

Tot în această logică, în baza majorităţii sale parlamentare şi a unei Constituţii rescrise în avantajul său, Vladimir Putin a anunţat că va candida pentru realegere în 2024 din postura de „independent”.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS