Dezinformarea, si în particular cea stiintifica a capatat proportii îngrijoratoare, mai ales în rândul tinerilor care utilizeaza retelele de socializare ca principal mijloc de informare si chiar „instruire”. Rezultatul este o proliferare tulburatoare a teoriilor conspiratiei. Mai multe institutii au realizat recent sondaje în acest sens, dezvaluind o situatie care ar trebui sa ne puna pe gânduri.
Unul dintre sondaje a fost realizat de proiectul de cercetare TRESCA UE, cu scopul de a detalia cât de raspândit este acest tip de gândire, modul în care dezinformarea si în particular cea stiintifica a patruns în diferite paturi ale societatii si ce se poate face pentru a o combate. Cei sase parteneri de cercetare din proiect, finantat prin programul UE Orizont 2020, sunt coordonati de Universitatea Erasmus din Rotterdam. Ei au chestionat cetatenii cu privire la dezinformarea stiintifica si dezinformarea în general, au pregatit un curs de formare online pentru comunicatorii stiintifici si au creat prototipul unui „widget de dezinformare” pentru a ajuta indivizii sa verifice informatiile online.
În februarie si martie 2021, cercetatorii au comandat un sondaj în Franta, Germania, Ungaria, Italia, Tarile de Jos, Polonia si Spania, ajungând la peste 7.000 de persoane în total. Printre întrebarile puse a fost un set despre încrederea în institutii si teoriile conspiratiei.
Institutul francez pentru opinie publica IFOP a efectuat o evaluare similara privind amploarea acestui fenomen în societatea franceza. Principala constatare a fost ca 79% dintre francezi cred în cel putin o teorie a conspiratiei. În cele de mai jos am folosit si studiul britanic YouGov despre teoriile conspiratiei, pe baza unui sondaj YouGov RealTime pentru podcastul Yahoo / YouGov „Britain Is A Nation Of”. Trecem în revista în cele de mai jos câteva dintre cele mai raspândite teorii ale conspiratiei în lumina acestor sondaje.
A ajuns omul pe Luna?
O prima întrebare a fost: a aterizat omul pe Luna în 1969? Sau a fost o farsa organizata într-un studio TV? Desigur, aterizarea s-a întâmplat cu adevarat. Dar nu încercati sa spuneti asta celor 25% dintre europeni chestionati de proiectul de cercetare TRESCA UE privind dezinformarea. Întrebati despre aterizare, o patrime din cei 7.120 de oameni chestionati în sapte tari au fost de acord cu ideea conform careia totul a fost o farsa. Valorile difera în functie de tara si de vârsta respondentului. Un esantion separat de 1.533 de tineri cu vârsta cuprinsa între 16 si 25 de ani din Germania, Spania si Tarile de Jos a prezentat si mai multe îndoieli cu privire la aterizarea pe Luna decât populatia generala mai vârstnica: 35%, fata de media de 25%.
În Franta, IFOP a gasit ca 16% cred ca americanii nu au fost niciodata pe Luna. Teoria „farsei Lunare” are o audienta tot mai mare în rândul tinerilor: 20% dintre tineri cred acum ca „Americanii nu au mers niciodata pe Luna”, o proportie în crestere cu 5 puncte în 5 ani. Si la fel ca majoritatea teoriilor care au o viziune opusa informatiilor oficiale, aceasta teza se dovedeste deosebit de populara în rândul tinerilor „musulmani” (46%) sau de extrema dreapta (26%). Poate antiamericanismul nu este strain de opinia lor.
Conform anchetei YouGov unul din sase britanici (16%) spune ca aterizarea pe Luna a fost „probabil” (12%) sau cu siguranta (4%) pusa în scena. Interesant este ca respondentii mai în vârsta sunt considerabil mai predispusi sa spuna ca aceasta afirmatie este cu siguranta falsa decât respondentii mai tineri.
Conform IFOP, 9% dintre francezi cred ca „e posibil ca Pamântul sa fie plat si nu rotund, asa cum ni s-a spus la scoala”. Planeitatea Pamântului este teoretizata foarte serios de o mare comunitate de „adevarati” care doresc sa caute un adevar pe care societatea si reprezentantii sai ni-l ascund. Flat Earth Society, o organizatie americana fondata în 1956, structureaza aceasta idee si o argumenteaza contracarând multe dintre faptele stabilite de NASA si alte organizatii de cercetare astronomica si aerospatiala. Aceasta comunitate reuneste milioane de oameni din întreaga lume, supranumiti „flatisti” (flat earthers – adepti ai teoriei Pamântului plat). În Statele Unite, exista aproximativ 12 milioane de oameni care subscriu acestei teorii.
Alte teorii, mai mistice, privind for-ma Pamântului, sunt, de asemenea, destul de populare pe Internet. Principala se bazeaza pe ideea ca planeta albastra este un disc cocotat pe spatele a patru elefanti, stâlpi ai Pamântului, ei însisi transportati pe spatele unei imense testoase care ar plimba planeta noastra prin univers.
Teoriile conspiratiei au adânci radacini în politica. Studiul TRESCA a gasit ca 82% din europeni au fost de parere ca „politicienii sunt adesea mituiti de marile companii sau grupuri de interese”, iar 62% au fost de acord ca „o mare parte din ceea ce se întâmpla astazi în lume este decis de un grup mic si secret de indivizi”.
Fenomenul nu e doar european. Înca din 2013, înainte de raspândirea clopotelor de alarma din retelele sociale, un sondaj american realizat de Public Policy Polling a constatat ca 28% dintre alegatorii americani cred ca exista o conspiratie globala secreta pentru a conduce lumea. Si IFOP a gasit ca 24% din francezi cred ca exista un proiect „Noua Ordine Mondiala” care urmareste instaurarea unei dictaturi oligarhice planetare.
Neîncrederea în autoritati s-a manifestat acut în perioada pandemiei cu Covid-19. Anti-vaxxeri vocali promovau teorii conform carora vaccinurile COVID-19 introduc microcipuri în oameni, astfel încât guvernul sa-i poata spiona, sau ca boala în sine provine din turnuri de transmisie wireless 5G.
În Franta, 55% dintre cei chestionati adera la ideea potrivit careia „Ministerul Sanatatii este mâna în mâna cu industria farmaceutica pentru a ascunde de marele public realitatea despre nocivitatea vaccinurilor. Într-o ceata de informare post-Covid propice conspiratiei, multi tineri se aboneaza si la stiri false „medicale” care sunt periculoase pentru sanatatea lor.
YouGov a gasit ca unul din cinci britanici (20%) considera ca este probabil sau cu siguranta adevarat ca vaccinarile au efecte daunatoare care nu sunt dezvaluite pe deplin, în ciuda cercetarilor stiintifice disponibile public care arata ca sunt sigure.
Într-un sondaj separat din aprilie si mai 2021, agentia de statistica a UE, Eurostat, a constatat ca dintre cele 37.103 de persoane pe care Eurostat le-a chestionat, 28% cred ca „tratamentul pentru cancer exista, dar este ascuns publicului din interese comerciale”.
Teoriile conspiratiei au si surse religioase
Un sondaj din 2023 arata ca 27% dintre tinerii francezi cu vârste între 18 si 24 de ani cred ca „Fiintele umane nu sunt rodul unei lungi evolutii (…) ci au fost create de o forta spirituala (de exemplu, Dumnezeu)”. Aceasta provocare la adresa evolutionismului este deosebit de puternica în rândul celor chestionati care se declara „religioase” (60%), sau atasate unei viziuni literale a textelor sacre (de exemplu: 71% dintre musulmani), ca si în rândul unor categorii socio-profesionale (38% dintre lucratori). YouGov a gasit ca unul din sapte britanici (14%) crede ca este probabil, sau sigur, ca Universul a fost creat de Dumnezeu în sapte zile, ori ca evolutia speciilor a fost doar o parte a planului sau de creatie.
19% dintre tinerii cu vârsta între 18 si 24 de ani subscriu ideii ca „piramidele egiptene au fost construite de extraterestri”, procent de aproape patru ori mai mare decât în rândul seniorilor (5%). Mai putin legata de influenta religiei asupra mintii, aderarea la aceasta teorie ufologica este deosebit de puternica în rândurile tinerilor cu un nivel socio-cultural scazut, poate si datorita unor cunoscute emisiuni TV.
În concluzie, echipa de cercetare TRESCA a primit o confirmare suplimentara a ceea ce oamenii de stiinte sociale au observat de ani de zile: o minoritate a populatiei nu are încredere în autoritate în general si nu are încredere în autoritatea stiintifica în special. Ei raspândesc si îsi întaresc reciproc scepticismul pe retelele sociale.
Adeptii teoriilor conspiratiei si, în general, ai credintelor irationale sunt deosebit de numerosi în rândul tinerilor, în special în rândul celor care folosesc mult retelele sociale. Aceasta crestere a credintelor conspirative sau nefondate se înscrie într-o revolutie a practicilor informationale în care neîncrederea în informatiile verticale, din partea autoritatilor, e însotita de o tot mai mare încredere în transmiterea orizontala a acesteia prin retelele sociale.
