România păstrează vie una dintre cele mai vechi și misterioase sărbători ale verii: Sânzienele, celebrată anual în ziua de 24 iunie, dată care în calendarul ortodox coincide cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.
Rădăcini duale: religie și mit precreștin
În tradiția creștină, ziua de 24 iunie marchează Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, singurul sfânt căruia i se sărbătorește atât nașterea, cât și moartea. Considerat vestitor al venirii lui Iisus și ultimul profet al Vechiului Testament, Ioan este venerat pentru viața sa ascetică și pentru actul botezului Mântuitorului în apele Iordanului.
Însă în cultura populară, această zi se suprapune cu vechile sărbători păgâne închinate solstițiului de vară și Sânzienelor – zâne ale câmpului și aerului, protectoare ale iubirii și fertilității, dar și spirite răzbunătoare pentru cei care le ignoră.
Obiceiuri din noaptea magică de Sânziene
De-a lungul secolelor, românii au țesut în jurul acestei sărbători o multitudine de ritualuri și practici magice, multe dintre ele încă respectate în satele tradiționale:
-
Culesul florilor de sânziene (Galium verum) în ajun, pe 23 iunie seara, este unul dintre cele mai răspândite obiceiuri. Fetele își împletesc coronițe pe care le poartă în păr, le pun sub pernă sau le aruncă pe acoperiș – pentru a-și afla ursitul.
-
Roua dimineții de Sânziene este considerată binefăcătoare: femeile se spală cu ea pentru frumusețe, iar oamenii adună roua în sticle pentru leacuri.
-
Interdicții stricte: nu se coase, nu se spală și nu se mătura. Se spune că cine muncește în ziua de Sânziene atrage boala, grindina sau pierderea minții.
-
Decorarea porților și ferestrelor cu flori galbene are rol apotropaic (de protecție), alungând duhurile rele.
-
Ritualuri de pomenire: în unele zone se organizează pomeni pentru morți, iar florile de sânziene se duc la cimitir pentru a aduce liniște sufletelor rătăcitoare.
Superstiții transmise din generație în generație
Noaptea de Sânziene este considerată cea mai puternică noapte magică a verii. Legendele spun că:
-
Cerurile se deschid, iar animalele pot vorbi.
-
Fetele pot visa ursitul dacă dorm cu coronița sub pernă.
-
Focurile ritualice și dansurile în jurul lor purifică și protejează.
-
Nerespectarea tradiției atrage nenorociri: secetă, boli, căsnicii nefericite sau recolte pierdute.
Rețete tradiționale de Sânziene
În multe gospodării, se păstrează obiceiul de a găti preparate simple, de vară, cu ingrediente locale:
-
Plăcinte cu brânză și verdețuri – oferite ca pomană și consumate în familie.
-
Supa de ierburi (lobodă, ștevie, leuștean) – pentru purificare și sănătate.
-
Turtă dulce cu miere și sânziene uscate – în zonele de munte.
-
Colaci rotunzi – oferiți ca dar la biserică sau rudelor, în amintirea celor plecați.
În unele părți din Ardeal, se obișnuiește servirea vinului fiert cu pelin și pâine cu usturoi, ca protecție împotriva relelor.
Evenimente în 2025
În acest an, mai multe festivaluri din țară marchează Sânzienele:
-
Maramureș – „Nopți de Sânziene” (22–24 iunie): meșteșuguri, dansuri și reconstituiri ritualice.
-
Brașov – Târgul Drăgaicelor, pe promenada de la Poarta Ecaterina.
-
București – Spectacol folcloric în Parcul Național, cu ansambluri din toată țara.
Sânzienele din 2025 sunt mai mult decât o relicvă folclorică – sunt o punte între credința creștină și spiritualitatea populară, între magie, natură și om. Este o zi a regăsirii cu obiceiurile neamului, în care sacrul și profanul se împletesc în cel mai luminos punct al verii.
