Din Antichitate pâna în prezent, una dintre cele mai îndragite creaturi fantastice ocupa un loc de top în imaginarul colectiv.
Unicornul sau inorogul – calul care poarta în frunte un corn fermecat – este un simbol durabil, enigmatic, personaj de legenda iubit în special de copii si totodata „componenta” a medicinei medievale, dar si emblema a regalitatii scotiene. Nu în ultimul rând, amintim si afirmatia surprinzatoare a unor cercetatori nord-coreeni, facuta în urma cu câtiva ani, potrivit careia ar fi descoperit… bârlogul unicornului, de fapt o stânca rectangulara pe care au fost gasite gravate cuvintele „Bârlogul inorogului”, inscriptie datând din perioada 918-1392, pe dealul Moran, lânga templul Yongmyong, Coreea de Nord.
Efigia puritatii si a puterii regale
Referirile la unicorn dateaza de mii de ani, dar istoricul grec Ctesias l-a mentionat în jurul anului 400 î.Chr., când a descris (din relatari verbale de la calatori în Indii) o creatura asemanatoare unui cal, cu trupul de un alb imaculat si un corn ascutit pe frunte.
Biblia se refera, de asemenea, în noua locuri la o fiinta similara, numita re’em, pe care unele versiuni o traduc prin „unicorn”; în alte versiuni, animalul invocat este numit „bou salbatic ”, „taur salbatic”, „bivol” sau „rinocer”.
Descrierile inorogului pot fi urmarite de-a lungul secolelor urmatoare în scrierile altor personalitati istorice proeminente, cum ar fi Aristotel, Pliniu cel Batrân si chiar Iulius Cezar, care sustineau ca animale similare ar putea fi gasite în vechea si întinsa Padure Herciniana a Germaniei. Pe de alta parte, nu de putine ori s-a facut confuzia surprinzatoare între inorog si narval, mamiferul marin care este înzestrat cu un corn ascutit.
Relatarile timpurii descriu unicornul ca fiind feroce, rapid si imposibil de capturat, cu un corn magic capabil sa vindece numeroase boli. De-a lungul timpului, el a capatat o semnificatie suplimentara ca simbol al puritatii, protectiei si cavalerismului medieval. A dezvoltat chiar si conotatii religioase, uneori folosite ca alegorie pentru Christos, cornul sau devenind sabia lui Dumnezeu, aspectul divin al creaturii.
În Evul Mediu, imaginile si descrierile sale au fost de obicei in-cluse în bestiare (analogie de fabule sau de povestiri alegorice cu animale), devenind un motiv popular în arta medievala. Poate cel mai faimos exemplu este „Doamna cu licorna”. Pâna în secolul al XII-lea, unicornul si-a facut prima aparitie în Scotia, plasat pe stema regala de catre William I, reprezentând simbolul puritatii si puterii cu care regii si nobilimea Scotiei s-au identificat în secolul al XV-lea, iar ulterior a devenit animalul national al tarii.
Din preistorie, pâna în prezent
A existat o oarecare tentatie din partea savantilor moderni de a cauta dovezi ale enigmaticului unicorn în imagini mult mai vechi decât bestiarele medievale. Asa-numita pictura rupestra cu unicorn gasita în Sala Taurilor din pestera Lascaux (Montignac, Franta) dateaza din jurul anului 15000 î.Chr., un exemplu de arta paleolitica.
Exista, de asemenea, „unicornul” care apare pe multe dintre sigiliile din piatra de sapun din civilizatia Vaii Indusului (2600-1900 î.Hr.), recuperate din siturile arheologice din Asia de Sud. Initial, poate ca referirea la aceste animale s-a facut la o creatura asemanatoare unui unicorn, ceea ce ar însemna ca radacinile mitului dateaza mai de demult decât sugereaza dovezile în prezent. Multi istorici contesta însa ca astfel de reprezentari sunt ceva mai mult decât animale cu doua coarne redate în profil.
În plus, qilinul chinezesc a fost uneori comparat cu unicornul din folclorul medieval european, desi în mod traditional qilinul este descris ca având doua coarne si este dificil sa gasesti multe asemanari între cele doua creaturi.
A avea un singur corn nu confera unicornului mitic „calitatea” sa fie atât de fascinant, ci caracteristicile care au ajuns sa fie asociate cu aceasta creatura înfricosatoare si fermecatoare.
Plansele alchimice îl indica un element necesar în calea desavârsirii spirituale, al transmutantei interioare sau descoperirii aurului filozofal. Dezvoltarea tehnologiei a condus la dovezi împotriva acestui animal fabulos, adaugat pe lista creaturilor considerate „mitice”, dar dorinta de a descoperi unicornul exista si astazi.
1 comentariu
Cand eram mica mama imi citea povesti cu unicorni sa pot sa adorm. Odata cu trecerea timpului mi-am dat seama ca aceste creaturi nu exista si ca sunt doar povesti. Am avut chiar o perioada in care faceam research pe tot felul de site-uri de stiinta sau unele dedicate animalelor dar nu am gasit nimic relevant. Pana la urma tind sa cred ca aceste creaturi sunt doar in povesti.
Comments are closed.