Arhitectural, artistic şi cultural, Cambogia nu are rival în Asia de Sud, iar după ani de izolare, ţara şi-a revenit treptat dintr-o tragică istorie recentă şi s-a deschis turismului. Milioane de turişti vin în fiecare an să descopere magnificele temple de la Angkor, splendorile capitalei Phnom Penh, să exploreze natura virgină sau să se relaxeze pe plajele tropicale din Sihanoukville.
Regatul Cambodgiei, altădată cunoscut sub denumirea Kampuchea, este statul succesor al puternicului Imperiu Khmer hinduist şi budist care a stăpânit mare parte a Peninsulei Indochina, între secolule IX şi XIV.
Mărturii ale puternicei civilizaţii de atunci sunt marile realizări arhitecturale şi artistice, din administraţie, agricultură sau urbanism, vizibile şi acum la Angkor, capitala timp de aproape şapte secole a Imperiului Kmer şi cel mai mare oraş din lume, acum una din minunile lumii, sau la Preah Viheareste, un alt sit istoric, foarte bine conservat, înscris şi el pentru valoarea arhitecturii sale în Patrimoniul UNESCO.
s în Regatul Cambogiei tehnologii moderne, dar şi ambiţiile puterilor coloniale europene, iar de la jumătatea secolului XX, ţara a trecut prin tragedii de proporţii, milioanele de crime înfaptuite de regimul Pol Pot, un războiul civil şi teroarea gherilelor khmerilor roşii.
Cambogia a fost atunci practic ştearsă de pe harta turistică a lumii, dar începând cu mileniul trei, Cambodgia a redevenit o ţara sigură şi este acum, ca şi vecinele ei Thailanda şi Vietnam, o importantă destinaţie turistică a Asiei de Sud-Est.
Cei mai mulţi turişti vin în special pentru templele de la Ankor, dar de mare interes este şi Sihanoukville, cunoscut şi ca Kampong Som, oraş-port şi staţiune de plajă pe malul Golfului Thailandei, sau capitala Phnom Pehn, cunoscut odată ca perla Asiei.
Oraşul, important centru cultural şi comercial, oferă un amestec impresionant de tradiţie şi modernism şi poate fi descoperit circulând cu o ricşă tuk-tuk sau de la bordul unui vas, într-o croazieră la apusul soarelui pe râul Mekong şi pe Tonlé Sap, cel mai mare lac cu apă dulce din Asia de Sud-Est.
Atrag turiştii şi fostele Câmpii ale Morţii, Muzeul Genocidului Toul Sleng sau alte mărturii ale istoriei recente, din timpul regimurilor Pol Pot şi al Khmerilor Roşii, care din anii 1970 au comis cele mai mari atrocităţi ale secolului XX.
În 2014, peste 4,5 milioane de turişti au vizitat ţara care se promovează drept Regatul Minunilor, cu o moştenire culturală unică, cu atracţii naturale uimitoare – munţi neexploraţi, cu păduri, râuri, peşteri şi cascade, dar şi cu tradiţii bine păstrate cu oameni ospitalieri şi mereu zâmbitori.
În Cambogia vei fi întâmpinat cu un salut aparte, cu palmele împreunate în fata pieptului, o uşoară înclinare şi cu un politicos chum reap suor (bună ziua).
Cambogia este un loc cu o strălucire şi un mister aparte, unde descoperi o cultură rafinată, cu tradiţii unice în artele marţiale, în dans, muzică sau gastronomie, o ţară exotică încă puţin cunoscută, care atrage din ce în ce mai mulţi turişti.
Angkor, cel mai mare complex religios din lume
Se afla la 5,5 km nord de Siem Reap, un oraş cu arhitectură colonială şi chineză care se dezvoltă continuu şi unde lanţuri de hoteluri cu renume internaţional au construit adevarate oaze de relaxare. Oraşul este o destinaţie populară de vacanţă, cu muzee care expun artefecate kmere, cu spectacole ale dansatoarelor Apsara şi nenumărate magazine de suveniruri şi de manufactură, şi poartă de intrare spre parcul arheologic
Ankor, întins pe mai mult de 400 de km pătraţi, cuprinde magnificele ruine ale diverselor capitale ale Imperiului Kmer, din secolele IX şi până în secolul XV. Sunt aici ruinele templelor: Angkor Wat, Banteay Kdei, Banteay Srei, Bayon, Prasat Kravan, Ta Prohm şi Ta Som, o extinsă reţa de drumuri şi de structuri hidraulice – bazine, diguri, canale de irigaţie şi imense rezervoare de apă.
n perioada sa de glorie, Ankor era locuit de mai mult de 1 milion de oameni şi era cel mai mare oraş al lumii, cu un nivel de dezvoltare urbană de neegalat. Cercetătării spun că din cauza schimbarii climei care a afectat aprovizionarea cu apă potabilă, oraşul a fost părăsit în urma cu 500 de ani, iar capitala s-a mutat către est, unde se afla şi astazi Phnom Penh. Ankor dar nu a fost însă niciodată complet abandonat, fiind protejat de invazia junglei de marele canal de apă care îl înconjoară. Templele au fost în mare parte restaurate în secolul XX, iar din 1992 fac parte din Patrimoniul UNESCO al Umanităţii, în efortul de a le conserva cât mai bine.
Angkor Wat, giganticul templu închinat zeului hindus Vishnu, a fost construit, la începutul secolului XII, pentru a reprezenta Muntele Meru, casa zeilor în mitologia hindusă, a trecut apoi treptat la budişti şi este şi astăzi folosit de călugări.
Istoria sa a fost recompusă cu ajutorul probelor acumulate în timpul lucrărilor de restaurare, nu s-au găsit aici locuinţe, case sau obiecte ale locuirii, şi se crede că ar fi fost templu funerar pentru creatorul său, Suryavarman II. Este simbolul Cambogiei şi este repretentat şi pe drapelul tării, iar pentru armonia designului său a fost comparat cu arhitectura Greciei şi a Romei antice.
E compus din cinci turnuri cu forma unor muguri de lotus, galerii, pasaje, tersase şi curţi decorate cu basoreliefuri şi frontoane cu ghirlande, iar miile de metri de ziduri sunt acoperite cu sculpturi complicate înfăţişând scene din mitologia hindusă. Templul este înconjurat de un şant cu apă lat de aproape 200 de metri şi de un zid dreptunghiular de 1300 pe 1500 de metri şi înalt de 4,5 metri şi alte trei ziduri de dimensiuni mai mici.
Favoritul turiştilor este Bayon, construit în secolul XII, chiar în centrul capitalei regale Angkor Thom. Este templul celor 200 de chipuri zâmbitoare de piatră, mari şi de 5 metri.
Templul Ba Curioasele feţe, care se crede că l-ar reprezinta pe regele Jayavarman al VII-lea sau pe Buddha, sunt chiar simbolul Angkor-ului.
Cele mai frumoase sculpturi sunt la Banteay Srei, templul de piatră roşie, construit în anul 967 şi splendid decorat cu dansatori.
Ta Phrom este unu dintre cele mai vizitate şi fotografiate temple, unde vegetaţia este lăsată să crească liberă şi natura pare că l-a acaparat cu totul. Imaginea giganticilor copaci încolăciţi în jurul ruinelor, ale căror rădăcini stâng cu putere pietrele erodate de ploi, este binecunoscută din filmul Lara Croft: Tomb Raider, a cărui scenă de producţie a fost templul.