Acasa MagazinLife Păcăleli celebre făcute de-a lungul timpului. Cele mai amuzante farse pe care le poți face de 1 aprilie

Păcăleli celebre făcute de-a lungul timpului. Cele mai amuzante farse pe care le poți face de 1 aprilie

scris de D.P.
185 Afisari

Astăzi, 1 aprilie, este Ziua Internațională a Păcălelilor. Iată o selecție de farse amuzante pe care le poți face celor apropiați.

1. Prefă-te că nu cunoști persoana care îți scrie

De fiecare dată când îți scrie un prieten, întreabă-l „scuze, cine ești?”. Joacă rolul până când îi scoți din minți.

2. Spune că ai adoptat un animal neobișnuit

Postează o fotografie cu un animal nedomesticit (de exemplu un porubmel sau o veveriță) și spune că este cel mai nou membru al familiei. Dă-i un nume ridicol.

3. Trimite un mesaj dubios, apoi ignoră răspunsurile

4. Vorbește cu un prieten folosind doar versurile unei piese

5. Trimite un mesaj care să alerteze persoana respectivă

Dă-i un mesaj care să-ți pună pe jar prietenul: „O Doamne, chiar ai vrut să postezi așa ceva pe Instagram? Nu cred că ai vrut”.

6. Felicită un prieten pentru o „reușită”

Postează un status pe Facebook în care să-ți feliciți un prieten pentru sarcină/logodnă/job nou.

7. Instalează un mouse cu bluetooth în computerul unui coleg și mișcă-l haotic.

Păcăleli celebre făcute de-a lungul timpului

La 31 martie 1940, Institutul Franklin din Philadelphia, SUA, a publicat un comunicat care anunţa că a doua zi va fi sfârşitul lumii, informaţia a fost preluată şi difuzata de un post de radio, care a precizat că apocalipsa va veni la 1 aprilie, la ora 15 fix. Ştirea preciza, nu e o păcăleală de 1 aprilie pentru că informaţia a fost confirmată şi de Wagner Schlesinger, directorul Planetarium-ului din oraş. Panica a luat sfârşit abia după ce astronomii au negat predicţia, iar autorul farsei, ofiţerul de presă al Institutului Franklin, William Castellini, a fost demis.

În anul 1950, o televiziune olandeză a anunţat că Turnul din Pisa s-a prăbuşit.

În 1952, doi adolescenţi au predat unei secţii de poliţie din Londra un dosar găsit într-o staţie de autobuz şi care aparent conţinea schiţele unui dispozitiv atomic.

Poliţia a intrat imediat în alertă şi a informat autorităţile, de la guvern la Camera Comunelor, despre posibila pierdere a unor secrete nucleare. A aflat şi presa care a pus pe jar publicul.  După ce schiţele au fost examinate de fizicieni, care au spus că nu înţeleg despre ce e vorba, misterul a fost rezolvat de un prieten al celor doi tineri care a dezvăluit că aşa zisul dispozitiv nuclear era de fapt … o maşinărie de făcut cârnaţi.

În 1957, BBC difuzează o ştire de trei minute în care se spune că la o fermă din Elveţia s-au obţinut recolte record de spaghetti şi arătau imagini cu tăieţei recoltaţi din copaci. Ştirea a fost atât de credibilă încât unii au cerut detalii legate de plantaţie şi de unde ar putea cumpăra puieţi.

În 1980, tot BBC a anunţat că legendarul ceas mecanic londonez Big Ben va fi înlocuit cu unul electronic. Informaţia a revoltat opinia publică britanică, o mulţime de cetăţeni exprimându-şi protestul în legătură cu această decizie. O parte dintre oameni au întrebat de unde se pot cumpăra bucăţi din vechiul Big Ben.

La 1 aprilie 1983, agenţia de stiri Associated Press anunţa că profesorul de istorie Joseph Boskin de la Universitatea din Boston a reuşit să stabilească originea „Zilei bufonului”. El afirma că bufonul Kugel de la curtea Împăratului Constantin s-a lăudat că ar putea conduce Imperiul Roman la fel de bine ca şi stăpânul său.

Acestuia i-a plăcut ideea şi i-a permis măscăriciului să se aşeze la cârma ţării o zi pe an, de 1 aprilie. Bufonul a decretat ca în acea zi să fie acceptate doar lucrurile absurde, dând astfel naştere tradiţiei păcălelilor. Difuzată de o agenţie de presă serioasă, ştirea a fost preluată de toată presa americană. Reporterul care-l intervievase pe profesorul Boskin a aflat, odată cu toţi cititorii, că a fost păcălit, după ce Universitatea din Boston a dat un comunicat de presă prin care îşi cerea scuze pentru glumă.

În 1993, primăria oraşului Koln (Germania) le-a făcut o farsă celor care practicau jogging în parcul din centru. Gardienii i-au oprit pe alergători, spunându-le că vor fi amendaţi dacă nu se conformează unei noi legi care impune încadrarea alergătorului în limita de 6 km/h, nici mai mult, dar nici mai puţin. Motivul? O altă viteză ar fi deranjat veveriţele din parc, aflate în perioada împerecherii.

Ziarul „Irish Times” a anunţat în 1995 că Disneyland negociază cu guvernul rus privind achiziţionare trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu tot cu mausoleu, în parcul de distracţii din Paris.

În 1998: Burger King anunţa printr-o reclamă, publicată în USA Today, că a introdus în meniurile sale Whopper-ul pentru stângaci. Noul burger avea aceleaşi ingrediente, dar toate condimentele erau rotite cu 180 de grade, în beneficiul clienţilor stângaci. De atunci, se fac tot felul de farse cu diverse produse destinate stângacilor, dar anunţul Burger King a rămas de departe cea mai bună versiune a farsei.

Revista „New Mexicans for Science and Reason” spunea într-un articol, publicat în 1998, că autorităţile statului american Alabama intenţionează să schimbe valoarea numărului Pi din 3,14, pe care o considera „necreştină”, în 3,0, „valoare conformă cu Biblia”. Autorităţile din Alabama au început să fie bombardate cu scrisori şi telefoane de protest din toată lumea.

Site-ul muzical Wall of Sound publica în 1999 un articol conform căruia cântăreaţa Britney Spears are, de fapt, 28 de ani în loc de 17. Dezvăluirea venea după ce diva pozase provocator pentru coperta revistei Rolling Stone. Pentru a fi credibil, articolul era foarte „documentat”. Spre exemplu era dezvăluit adevăratul nume al lui Spears era Belinda Sue Spearson, născută în West Baton Rouge la 7 august 1970, absolventă a liceului Robert E. Lee. Foştii colegi de clasă erau citaţi în articol pentru a confirma vârsta cântăreţei. Consecinţa? Sute de oameni au sunat la casa de discuri a lui Britney, pentru a se lămuri dacă povestea e reală sau nu.

În anul 2000, Daily Mail dezvăluia că un club de fitness ar fi lansat ciorapii denumiţi FatSox  care ajută oamenii să slăbească.

Cu aceşti ciorapi revoluţionari, care absorbeau grăsimea din corp odată cu transpitaţia, nu te mai îngrăşai niciodată.

Inventatorul ciorapilor era profesorul american Frank Ellis Elgood, care explica că folosise pentru ciorapi un tip de nailon numit FloraAstraTetrazine, aplicat şi în industria nutriţiei.

La 1 aprilie 2009, Oficiul elvenţian de turism lansa un videoclip care dezvăluia de ce sunt atât de curaţi munţii lor. Totul se datora muncii neîntrerupte a gunoierilor montani care spălau până şi  pietrele murdărite de păsări. Fără munca gunoierilor stâncile ar fi fost treptat erodate şi munţii ar dispărea! Milioane de oameni au urmărit clipul şi 30 de mii dintre ei au făcut şi testul online pentru a vedea dacă au calităţile necesare pentru a deveni gunoier montan.

Mai târziu în acel an, datorită cererii publicului, compania de transport de cablu Brunni a început chiar să ofere cursuri pentru toţi cei care doreau să cureţe munţii Elveţiei.

Superstiţii legate de păcălelile de 1 aprilie

Se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul.

Cei care nu tolerează sau nu gustă cu umor farsele vor avea şi ei ghinion.

Se mai spune că, dacă o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei.

Să te căsătoreşti la 1 aprilie nu e foarte indicat: bărbatul însurat în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârşitul vieţii.

Copiii născuţi la 1 aprilie vor avea noroc pe aproape toate planurile, dar ar face bine să se ferească de jocurile de noroc, care le vor ruina viaţa.

Astăzi este şi Ziua Mondială a Păsărilor

În România, această sărbătoare îşi are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, când era sărbătorită mai ales în şcoli. Elevii instalau în acea zi, sau în duminica apropiată, cuiburile artificiale pe care le construiseră pentru păsari în timpul iernii.

Societatea Ornitologică Română a stimulat profesorii de biologie să reînvie această zi tradiţională a păsărilor şi, din luna martie a anului 1994, Ziua Păsărilor este sărbătorită în fiecare an în România.

Evenimente de observare a păsărilor vor fi organizate în mai multe oraşe din ţară, în perioada 30 martie – 7 aprilie, a informat, marţi, Societatea Ornitologică Română.

Andreea Oprea, responsabil comunicare SOR, a precizat că în mai multe oraşe din ţară membri, parteneri şi voluntari ai Societăţii Ornitologice Române vor organiza o serie de evenimente, inclusiv tururi ghidate. Totodată, oamenii sunt îndemnaţi să iasă în natură, să monteze un cuib, să privească păsările şi să se informeze despre viaţa acestora. 

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS