Acasa MagazinLife Fost boxer, crescător de porumbei în Italia

Fost boxer, crescător de porumbei în Italia

scris de Z.V.
29 afisari

Un român originar din Focşani, fost campion naţional la box, şi-a găsit timp abia în Italia pentru pasiunea sa avută încă de mic copil, creşterea porumbeilor.


porumbei1 boxer Ionel Gîrleanu

Ionel Gîrleanu, fost campion naţional la box, creşte porumbei voiajori în Italia


Acum îşi dedică mult timp acestui hobby, iar rezultatele şi satisfacţiile au început să apară. El crede că dacă românii şi-ar dedica mai mult timp unor asemenea activităţi ar fi priviţi mult mai bine de  către italieni.

Ionel Gîrleanu are peste 100 porumbei

Ionel Gîrleanu, 55ani, rezident în Italia de mai bine de 14 ani, a avut de mic copil două mari pasiuni: boxul şi creşterea porumbeilor. Pe ambele le-a descoperit la vârsta de 9 ani. Boxul l-a început la acea vârstă, la clubul Unirea Focşani iar după câţiva ani, devenind campion naţional, a fost legitimat la Steaua Bucureşti şi a fost chemat la lotul naţional, unde a avut rezultate notabile. Cariera sa a fost întreruptă de un accident la nas, frecvent întâlnit la cei care practică acest sport. „Boxul a fost şi va rămâne pentru mine o mare pasiune. Am început să-l practic de când am împlinit nouă ani şi satisfacţiile au fost mari. De la Focşani am trecut la Steaua Bucureşti, am fost chemat la lotul naţional, cu care am participat la unele campionate iar vârful de carieră l-am avut în 1976, când am devenit campion naţional, la categoria cocoş, 54 kg.”

Românul îţi aminteşte cu plăcere despre partidele pe care le-a câştigat dar regretă neparticiparea la turnee organizate în afara ţării. „In ţară am participat la turnee importante. Cunoscătorii îsi pot aminti despre memorialele „Petre Pop” de la Reşiţa  şi „Ion Covaci”de la Brăila, adevărate gale de box. La primul am luat locul 1, iar la Brăila am fost clasat al treilea. Cu lotul naţional am mai luat locul 1 la o gală de box în care lotul nostru naţional a înfruntat pe cel al Angliei. I-am bătut şi la categoria mea şi la clasamentul general. Amintiri frumoase! Regret însă neparticiparea la turneele lotului naţional din afara ţării. Fusesem programat să particip în Mongolia, la Ulan Bator, la un mare turneu internaţional. Am fost accidentat , operat şi participarea mea a fost compromisă. In locul meu a plecat vicecampionul naţional, legitimat la Dinamo, pe care îl bătusem în finală în ţară. Moment de mare oftică. Boxul e însă un sport care nu-ţi iartă nasul, arcadele sau urechile.”

Emigrant la Roma

In anul 1997, datorită unor probleme personale şi a greutăţilor financiare, decide să plece în Italia, la Roma, mai ales că o mare parte din familia sa deja era în peninsulă. Peste tot a lucrat în construcţii. Renunţă definitiv la cariera de boxer, deşi înainte de a se retrage a primit legitimaţie de instructor, care i-ar permite să antreneze. Ar face-o cu copiii românilor dar pentru asta are nevoie de susţinerea comunităţii.”Am ajuns în Italia şi am întrerupt orice legătură cu boxul. Mai ales la început, când cauţi de lucru, iar problemele sunt destul de mari, nu-ţi mai stă capul la nimic altceva. Acum, că sunt mai liniştit, mi-ar place să antrenez copiii români de aici dar e greu să obţii fonduri, o sală echipată şi să poţi să fii constant. Poate până la urmă se va putea şi asta. În România nu am putut face carieră de antrenor, pentru că erau puţine cluburi şi acolo activau marii boxului românesc.”

porumbei2 boxer Ionel GîrleanuPasiunea porumbeilor

După mai mult de şase ani petrecuţi la Roma, Ionel Gârleanu se mută în regiunea Marche şi în afara muncii, se apucă de un alt hobby pe care îl avea din copilărie, creşterea porumbeilor voiajori. „După ce am plecat din Roma şi m-am mutat lângă Ancona, m-am apucat împreună cu nepotul meu de creşterea porumbeilor voiajori. Nepotul meu, Florin, e foarte pasionat şi el şi mare parte din timpul liber îl petrecem împreună. El a închiriat o casă mai veche, apoi am construit cuştile şi spaţiile care erau necesare. Porumbeii au fost aduşi de la Roma, unii din ţară chiar iar alţii i-am primit cadou pe la expoziţiile unde am participat. Acum eu am peste 100 de porumbei, iar el de patru ori mai mult.”

Cheltuielile mari, dar satisfacţii pe măsură. „Pe mâncare se cheltuie mai mult de 100 de euro şi uneori chiar mai mult pentru medicamente. Nu mai spun de cheltuielile legate de deplasarea la diferitele concursuri sau când trebuie să faci antrenamentul lor. Pe de altă parte, o pereche de porumbei valoroşi ajung să coste chiar şi 1000 de euro. Pentru cine cunoaşte acest sport ştie însă ce satisfacţie ai când porumbeii se întorc în timp bun, la locul lor. Nepotul meu chiar a câştigat câteva concursuri, la diferite categorii, de fond, semifond sau viteză dar nu şi cele mari, unde sunt puse la bătaie sume importante. Noi însă perseverăm şi poate într-o zi vor venii şi satisfacţiile materiale.”

Prietenii

Această pasiune i-a adus românului şi mulţi prieteni italieni. „Ne-am împrietenit cu mulţi italieni care au acelaşi hobby. Când e vorba de asemenea lucruri nu există limite legate de naţionalitate, de rasă sau religie. Sunt convins că dacă românii de aici şi-ar dedica timpul unui hobby, n-ar mai avea presa italiană cu ce să arunce în noi. Din păcate, pentru unii e mai plăcut să stai la bere.” (Andi Rădiu)

Citiţi mai multe pe gazetaromaneasca.com.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult