Acasa Magazin Spectaculoasa scară spre Toaca atrage turiștii ca un magnet

Spectaculoasa scară spre Toaca atrage turiștii ca un magnet

scris de Misu Andrei
74 Afisari

An de an, Ceahlăul atrage zeci de mii de turişti, dar în 2023 au fost depăşite toate aşteptările, fiind stabilit un record. De interes maxim este vârful Toaca, cu a sa spectaculoasă scară, care pare că urcă spre cer.

Scările de la Toaca FOTO Reddit.com

Cel mai înalt vârf din Masivul Ceahlău este Ocolaşul Mare, de 1907 metri, dar accesul aici este interzis, fiind zonă protejată, atracţia cea mare fiind Toaca, 1904 metri. Din toamna anului 2018, accesul spre cota menţionată este facilitat de scara montată pe stâncile semeţului pisc, o structură metalică, ce numără nu mai puţin de 523 de trepte, fiind formată din 60 de tronsoane.

A fost o investiţie de aproximativ 100.000 de euro, fondurile fiind alocate din bugetul Consiliului Judeţean Neamţ. În plan turistic, realizarea acesteia a fost un câştig, dar pe diverse grupuri de socializare, care au în prim plan Ceahlăul, au fost opinii critice. Dincolo de acest aspect, scara este un magnet şi, fără a exagera, uneori trebuie să stai la coadă pentru a le urca.

„Anul acesta, pe Ceahlău s-a stabilit un record al numărului de turişti. Dacă în urmă cu zece ani erau cam 20.000, acum, în condiţiile în care sezonul nu s-a încheiat, au fost circa 70.000. Scările de la Toaca, la care se stă şi la rând pentru a urca, sunt un câştig pentru turismul din Ceahlău, dar nu şi pentru conservarea arealului“, a declarat Cătălin Gavrilescu, directorul Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău.

Acesta a detaliat, spunând că numărul turiştilor a fost în acest an mult mai mare, existând un procent de circa 25% care nu plătesc taxa de vizitare a masivului, ocolind cele trei „porţi“ de intrare situate în staţiunea Durău, satul Izvorul Muntelui şi Stănile. Cei mai mulţi turişti au fost de Sfânta Maria, pe 25 august 2023, circa 10.000.

Cât despre scară, ea pleacă din apropierea Staţiei meteo, de la altitudinea de 1.771 de metri şi ajunge la 1.893. Pe măsură ce sunt urcate, dar mai ales aproape de şi de pe vârful Toaca, priveliştile cu care sunt desfătaţi turiştii sunt uluitoare şi-ţi taie răsuflarea: codri nesfârşiţi în toate părţile, imaginea a lacul de acumulare de la Bicaz sau altele mirifice ale masivului.

Tot de aici se poate observa cadrul minunat în care este aşezată staţiunea Durău, la poalele masivului, oraşele Bicaz, Piatra Neamţ şi Iaşi. Pentru toate acestea, scara de la Toaca a fost amenajată prima dată prin anii 1970, fiind vorba atunci de o structură din lemn, cu scopul de a proteja traseul spre pisc, dar s-a degradat în timp, nemaiputând fi utilizată.

„Unii n-au nimic în comun cu muntele“

Acum, lucrurile stau altfel. Directorul Cătălin Gavrilescu spune că, dacă în anii următori afluxul de turişti va creşte foarte mult, se intenţionează introducerea în planul de management al arealului restricţionarea numărului celor care vor să urce pe vârful Toaca deoarece, până la urmă este vorba de un parc naţional, interesul care primează fiind conservarea.

„Sunt diverse deşeuri aruncate unde nu te aştepţi, pe lângă potecile marcate sau ascunse pe sub copaci ori prin tufe. Măcar de le-ar lăsa pe trasee, ca să le putem colecta cu puţinul personal avut. Unii n-au nimic în comun cu muntele“, a mai spus şeful Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău.

Concursul „Scări pe Toaca”

Pe vârful din Ceahlău, de doi ani are loc un concurs naţional, „Scări pe Toaca“, la care participă cadrele de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă. În 2023, la start s-au adunat la start 81 de concurenţi din 26 de structuri din ţară. Întrecerea este una inedită şi reprezintă un test de anduranţă extrem. Prima probă a constat în parcurgerea, din staţiunea Durău, a un traseu marcat, lung de circa șapte kilometri.

Concurenţii trebuiau să aibă în rucsac echipamentul de pompier necesar parcurgerii celei de-a doua probe, urcarea contratimp a scărilor, echipaţi în costum de protecţie, bocanci, cască de protecţie pentru intervenţie la incendii cu vizor, mănuşi de protecţie pentru intervenţie, aparat de respirat cu aer comprimat şi butelie de aer goală. La o categorie, primul a fost un scafandru de la ISU Neamţ, Mario Grecu.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS