Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă este analizată și comentată în detaliu de presa internațională. Cum vor arăta primele 100 de zile ale lui Donald Trump la cârma SUA? întreabă Newsweek și răspunde: primele 100 de zile ale administrației sale se vor concentra, probabil, pe îndeplinirea unora dintre cele mai importante promisiuni ale campaniei privind imigrația și economia, precum și pe numirile în poziții cheie din cabinet.
„America pe primul loc”, titrează Euronews, remarcând că revenirea politică a lui Donald Trump în Statele Unite a fost salutată de câțiva susținători din Europa, în ciuda avertismentelor că viitorul președinte american ar putea afecta securitatea, apărarea și interesele economice ale continentului european. În același timp, la o reuniune a Comunității Politice Europene, la Budapesta, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că nu este rolul său să spună dacă Donald Trump va fi bun sau rău pentru Europa. „A fost ales de poporul american, iar el va apăra interesele americanilor. Întrebarea este dacă suntem pregătiți să apărăm interesele europene”, a subliniat Macron, citat de Euronews. În Europa lipsește un lider puternic pentru o nouă eră Trump, avertizează The New York Times. Trump a câștigat: este timpul pentru o nouă politică europeană de apărare? întreabă Brussels Signal. Pe măsură ce mediul geopolitic devine mai instabil, UE încearcă să dezvolte o structură de securitate capabilă să-și protejeze interesele, să-și reducă dependența de SUA și să ofere un răspuns robust la amenințările care îi traversează granițele. Cu toate acestea, realegerea lui Donald Trump ar putea răsturna aceste eforturi, expunând – și mai mult – vulnerabilitățile europene de apărare, analizează publicația belgiană. Dacă politica externă a lui Trump va face presiuni asupra Europei să-și asume o povară tot mai mare a propriei apărări, UE riscă să devină un mozaic de interese disparate, statele membre acordând prioritate alianțelor bilaterale cu SUA, în detrimentul unei strategii comune, atenționează Brussels Signal și conchide că, fără o cooperare puternică și fără resurse suficiente, proiectul european de apărare va eșua înainte de a fi consolidat, lăsând UE ca un jucător minor pe scena globală, supus capriciilor Washingtonului și presiunii unor actori externi precum Rusia și China.
În contextul temerilor că Trump ar putea reduce sprijinul pentru Ucraina, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a efectuat o vizită la Kiev, pentru a asigura de sprijinul Europei, informează Le Figaro. La rândul său, într-un interviu pentru NBC News, Trump a afirmat că este gata să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, după ce stăpânul Kremlinului l-a felicitat pentru alegere, adaugă Le Monde. Însă premierul polonez Donald Tusk a avertizat că „noul peisaj politic” după realegerea lui Trump în SUA este „o provocare serioasă pentru toată lumea”, mai ales dacă președinții Rusiei și SUA ar ajunge la un acord cu privire la Ucraina, fără a fi implicat și Kievul, reține Politico. La Varșovia, Tusk are în plan întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron și cu șeful NATO, Mark Rutte, în timp ce o întâlnire cu premierul britanic Keir Starmer va avea loc fie la Varșovia, fie la Londra. Întâlnirile cu liderii nordici și baltici sunt, de asemenea, pe ordinea de zi a premierului polonez, adaugă Politico. Între timp, înainte de învestirea lui Trump, în ianuarie, guvernul președintelui în exercițiu, Joe Biden, încearcă să cheltuiască până la ultimul cent din bugetul aprobat în favoarea Ucrainei, scrie Le Point, amintind că SUA sunt principalul susținător al Kievului, cu peste 60 de miliarde de dolari în ajutor militar, de la începutul invaziei ruse.
Pe fondul unor informații potrivit cărora Phenianul a trimis Rusiei mii de soldați pentru a lupta împotriva Ucrainei, președintele Vladimir Putin a semnat pactul reciproc de apărare ruso-nord-coreean, anunță The Guardian. Acordul oficializează luni de aprofundare a cooperării în materie de securitate între cele două națiuni, Coreea de Nord devenind unul dintre cei mai vocali și importanți susținători ai ofensivei pe scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, detaliază The Korea Times. Acordul obligă cele două țări să coopereze la nivel internațional pentru a se opune sancțiunilor occidentale și pentru a-și coordona pozițiile, adaugă La Tribune de Geneve.
În cadrul unei conferințe desfășurate la Soci, Rusia a căutat, în weekend, să se prezinte ca partener esențial al țărilor africane, promițându-le „sprijin total”, într-o „lume multipolară” pe care Kremlinul o promoveze împotriva occidentalilor, notează L’Express. Această conferință, care a reunit pe malul Mării Negre înalți oficiali din țări africane, organizat după două summit-uri Rusia-Africa, unul în 2019 (tot la Soci), și altul în 2023 (la Sankt Petersburg), vine și după summitul Brics din octombrie, de la Kazan, unde Putin a căutat să demonstreze ineficacitatea politicii de izolare și a sancțiunilor adoptate de țările occidentale în urma războiului din Ucraina, menționează Al-Ain Française. Rusia, cândva un jucător important în Africa, în timpul erei sovietice, își sporește prezența în țările africane, susținând retorica împotriva neocolonialismului și în favoarea unei ordini mondiale mai echitabile, poziții care rezonează favorabil în rândul multor lideri africani, adaugă Al-Ain Française. În 2023, Rusia a livrat arme în valoare de peste 5 miliarde de dolari continentului african, și marile sale companii sunt foarte interesate de materiile prime africane – de diamante în Angola și Zimbabwe, de petrol în Nigeria, Ghana, Camerun și Republica Congo sau de bauxită în Guineea, precizează Afrimag.
Summitul Națiunilor Unite despre climă, Cop29, se desfășoară în capitala Azerbaidjanului, la Baku, anunță Trend. Alegerea Azerbaidjanului ca gazdă a acestui însemnat eveniment internațional reflectă prestigiul și influența crescânde ale țării pe scena globală, subliniază Azer News. Oamenii de știință cred că 2024 va fi primul an cu temperaturi cu peste 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, iar această etapă îngrijorătoare va fi, desigur, un subiect major la Cop29, menționează The Independent. La COP29 participă și Afganistanul, o premieră de la revenirea la putere a guvernului taliban, în 2021, care nu este recunoscut de niciun stat din lume, dar care pledează să fie asociat cu discuțiile internaționale privind clima, consemnează La Presse. În august, agenția internațională de ajutor Salvați Copiii a publicat un raport în care arăta că Afganistanul este a șasea cea mai vulnerabilă țară la impactul schimbărilor climatice și că 25 din cele 34 de provincii ale sale se confruntă cu condiții severe sau catastrofale de secetă, care afectează mai mult de jumătate din populație, atenționează The Washington Post. Afganistanul a avut, de asemenea, cel mai mare număr de copii fără adăpost din cauza dezastrelor climatice, la sfârșitul anului 2023, potrivit raportului citat de ziarul american. (Cristina Zaharia, RADOR)
