Acasa Newsletter Revista presei internaționale – 16 aprilie

Revista presei internaționale – 16 aprilie

scris de Z.V.
70 Afisari

Toți ochii sunt ațintiți în acest moment către evoluțiile din Orientul Mijlociu, unde se așteaptă o contra-ripostă a Israelului la atacul recent al Iranului.

EL PAÍS reamintește că majoritatea declarațiilor politice fac apel la adresa tuturor părţilor să dea dovadă de „reţinere” maximă, înalții oficiali occidentali fiind profund îngrijoraţi de posibilitatea unei escaladări în regiune care să ducă la o baie de sânge. Dovadă a marii preocupări internaționale cu privire la extinderea conflictului care, după cum a avertizat Germania, poate „aprinde” și mai mult întreaga regiune, este multitudinea de reuniuni de urgență pe care le-a provocat atacul, notează ziarul spaniol. Pe lângă G-7, Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit în regim de urgență duminică, în timp ce Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Josep Borrell, a cerut o întâlnire virtuală marți cu miniștrii de externe ai Uniunii pentru a „contribui la dezescaladare și securitate în regiune”. Situația din ce în ce mai complexă din Orientul Mijlociu va ocupa și o parte a ordinii de zi a șefilor de stat și de guvern care se reunesc săptămâna aceasta la Bruxelles, în ciuda faptului că inițial întâlnirea a fost dedicată în principal aspectelor economice, adaugă El Pais.
Riposta Israelului poate fi evitată? se întreabă La Tribune, amintind că țările occidentale, și în special Statele Unite, nu vor o „escaladare” și un „război extins cu Iranul”. Potrivit analizei publicate de ziarul francez, președintele Biden vrea cu orice preț să evite o conflagrație în regiune cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale americane, iar pentru a justifica această poziție, Washingtonul explică faptul că atacul iranian nu a provocat victime sau pagube majore.
Financial Times consideră loviturile Teheranului drept „un show”, făcut cu intenția de a demonstra aliaților săi că nu stă cu mâinile în sân în timp ce dușmanul său de moarte terorizează palestinieni în Gaza și ucide înalți oficiali iranieni în Siria. De aceeași părere este și Corriere della Sera, care vorbește de un „război-spectacol”. Cât privește Israelul, Cabinetul de război a deliberat luni cum să răspundă la atacul aerian fără precedent al Iranului fără a-i supăra pe aliați și a risipi o oportunitate de a construi o alianță internațională împotriva Teheranului, notează Washington Post, care adaugă că premierul Netanyahu a cerut Forțelor de Apărare să furnizeze o listă de posibile ținte, potrivit unui oficial familiarizat cu discuțiile la nivel înalt, care a ținut să precizeze că Israelul se gândește la represalii care să „trimită un mesaj”, dar fără a provoca victime.
Revenind asupra războiului din Ucraina, The Guardian remarcă faptul că, atunci când Iranul a dezlănțuit sute de rachete și drone mortale spre Israel în acest weekend, israelienii s-au bazat pe un instrument crucial pe care Kievul încă nu îl are: asistență instantanee, directă din partea Statelor Unite și a altor parteneri cu mijloace militare în regiune. „De mai bine de doi ani, Ucraina s-a confruntat cu atacuri rusești cu rachete și drone, inclusiv drone Shahed de fabricație iraniană, precum cele pe care le-a folosit Teheranul sâmbătă. Ca scut, Ucraina se bazează pe un amestec de sisteme de apărare aeriană furnizate de partenerii occidentali, inclusiv trei baterii Patriot proiectate de SUA, conduse de trupe ucrainene. În schimb, pe măsură ce armele lansate din Iran, Irak, Siria și Yemen au înaintat spre țintele lor din Israel în acest weekend, forțele americane s-au pregătit să reacționeze cu avioane de luptă, o baterie Patriot în Irak și nave distrugătoare americane. Marea Britanie, Franța și Iordania au intervenit și ele în ajutor, reamintește Guardian. Discrepanța în răspuns nu le-a scăpat oficialilor din Ucraina și nici observatorilor internaționali.
De la Ankara, cotidianul Milliyet emite teoria conform căreia Germania şi Franţa încearcă să reia în Ucraina competiţia care a cauzat cele două războaie mondiale şi se pregătesc pentru o nouă cursă. Editorialistul explică: „La începutul acestui an, Ucraina a semnat cu Franţa un acord privind „garanţii de securitate” în valoare de 3,23 miliarde de dolari, iar cu Germania un acord de 1,22 miliarde de dolari. În mod realist, Franţa nu are banii pentru a-şi onora acest angajament, iar Germania nu are tragerea de inimă. Dar faptul este împlinit, chiar dacă se ştie cât de rău se termină poveştile despre înarmare. Atât Berlinul, cât și Parisul par să fi decis să recurgă la cea mai veche metodă pe care o cunosc, economia de război, pentru a întârzia, dacă nu a preveni, viitorul. Așa cum industria armelor și munițiilor a făcut din SUA cea mai bogată țară din lume (şi lider mondial), și aceste două țări încearcă să vândă cât mai multe arme în Ucraina”.
Ce au în comun scenariile din Orientul Mijlociu și cele din Ucraina? se întreabă la rândul său Corriere della Sera, pentru care răspunsul este: absența politicii responsabile, și explică: „La Ierusalim, un prim-ministru discreditat, ostatic al dreptei mesianice, nu a putut să-și imagineze un „după” cu un interlocutor palestinian credibil pentru a arăta lumii că nu există un război religios în curs de desfășurare în Gaza, ci o luptă între o linie de front a democrațiilor și una a autocrațiilor. Ciocnirea cu Teheranul este un corolar al acestei incapacități. La Bruxelles și în cancelariile occidentale mărșăluim spre alegerile din iunie și spre un „după” fără nicio ordine anume: de parcă nu am fi știut că nu ne putem permite patru sau cinci luni de negocieri paralizante pentru a identifica noii președinți ai Comisiei și Consiliului, asta în timp ce Putin încearcă să îngenuncheze definitiv Kievul și poate că și vechiul său prieten Trump se va întoarce la Casa Albă. Entropia este după colț. Pentru cei care mai cred că democrația este cel mai prost sistem posibil, cu excepția tuturor celorlalte, este timpul să se trezească”, avertizează publicația italiană.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult