La numai două zile după ce şi-a preluat noul mandat la Casa Albă, preşedintele american a avertizat Rusia că va impune noi sancţiuni dacă nu ajunge la un acord de pace cu Ucraina cât mai curând, scrie Reuters.
„Donald Trump a amenințat miercuri Rusia și ‘alte țări participante’ că va impune tarife, taxe vamale și sancțiuni asupra tuturor produselor vândute de acestea Statelor Unite dacă nu se ajunge în curând la un acord privind încheierea războiului din Ucraina”. În lipsa unui acord, „nu am altă opțiune decât să impun niveluri ridicate ale taxelor, tarifelor și sancțiunilor asupra a orice este vândut Statelor Unite de către Rusia și asupra altor țări participante”, a scris președintele american pe rețeaua sa de socializare, Truth Social.
„Fidel metodei sale de a pune presiune asupra adversarului în timpul unei negocieri, președintele american pare să trezească îndoieli cu privire la intențiile sale”, opinează Le Figaro. „Pe de o parte, propune o conversație telefonică cu Vladimir Putin, pe de altă parte amenință cu noi sancțiuni și ajutor sporit pentru Ucraina. Morcovul și bățul, pe care le folosește și împotriva Kievului. El a suspendat orice ajutor extern american timp de trei luni. Kievul ar primi însă patru miliarde de dolari, folosiți în principal pentru a-și reconstrui și moderniza sistemul energetic vizat de loviturile rusești. Dar conținutul unui posibil acord asupra conflictului ucrainean rămâne necunoscut. Volodimir Zelenski și-a declarat în repetate rânduri condițiile: retragerea Rusiei din toate teritoriile ocupate (aproape 20% din țară), despăgubiri și aducerea criminalilor de război în fața justiției. Kremlinul, la rândul său, a făcut cunoscut că își va păstra câștigurile teritoriale. În plus, solicită ‘demilitarizarea’ și ‘denazificarea’ Ucrainei, precum și angajamentul de a nu adera la NATO sau Uniunea Europeană. O ușă deschisă către o nouă invazie, consideră autoritățile de la Kiev, care doresc garanții solide de securitate împotriva Moscovei”.
Donald Trump a numit un emisar special pentru Ucraina, căruia i-a acordat o sută de zile pentru a rezolva conflictul: generalul Keith Kellogg, notează „Wall Street Journal”. „Aproape nimeni nu crede că o poate face, mai ales ruşii”, comentează sceptic cotidianul american. „În aprilie 2024, veteranul din Vietnam, în vârstă de 80 de ani, și-a publicat planul: să se stabilească linia de contact ca linie de demarcație și, astfel, să se recunoască de facto ocuparea teritoriilor de către Rusia, să se amâne cu douăzeci de ani aderarea Ucrainei la NATO, în schimbul unei puternice garanții de securitate americane. Sancțiunile împotriva Rusiei ar urma să fie ridicate treptat”.
„Macron și Scholz fac apel la o Europă mai puternică în contextul revenirii lui Trump”, titrează Le Monde. „Liderii Franței și Germaniei au făcut apel la o Europă unită și rezistentă în timpul întâlnirii lor de la Paris. Marcând aniversarea Tratatului de la Elysée, ei s-au angajat să consolideze independența europeană în contextul provocărilor globale. Franța și Germania sunt de acord că trebuie să acționeze pentru o Europă puternic’, a declarat președintele Emmanuel Macron, după întâlnirea cu cancelarul Olaf Scholz, la două zile după ce președintele american Donald Trump a preluat funcția”. Scholz a declarat că noul lider al Statelor Unite „va fi, clar, o provocare”. El a adăugat: „Europa nu se va sfii și nu se va ascunde, ci va fi un partener constructiv și asertiv”. Scholz a declarat că această poziție va fi „baza pentru o bună cooperare cu noul președinte american”.
Va exista o nouă ordine mondială în urma schimbării de la Casa Albă?, se întreabă publicaţia de limbă turcă Sabah. „Nici nu şi-a preluat bine mandatul Trump că a şi început să semneze o serie de decrete prezidenţiale. S-a retras din Organizaţia Mondială a Sănătății şi din Acordul Climatic de la Paris. A reintrodus tot ceea ce pusese în practică în timpul mandatului prezidențial anterior, dar fusese anulat în timpul mandatului Biden. Având în vedere echipa pe care și-a ales-o și decretele pe care le-a pus în aplicare imediat ce a preluat funcția, pare că Trump va încerca să facă tot ceea ce își propune și promite. Spre deosebire de primul său mandat, nu există obstacole în cel de al doilea mandat. Mediul de afaceri și mass-media americană s-au aşezat la coadă pentru a-i jura credință lui Trump. Puterile occidentale, care până în prezent nu au reuşit să își stabilească propria autonomie strategică, să dezvolte politici de apărare independente și să aibă un impact suficient în chestiuni precum inteligența artificială, criptomonedele, clima și sănătatea, doresc să traverseze acești patru ani cu cât mai puține pierderi, arătându-se drăguțe față de Trump. Însă ceea ce Trump îşi dorește de la țările occidentale nu sunt lideri care să aştepte să treacă patru ani liniştiţi. El îşi dorește politici și politicieni care să vadă lumea din punctul său de vedere și să gândească la fel ca el”.
Urmărind problema legată de furnizarea energiei în regiunea transnistreană din estul Republicii Moldova, Foreign Policy publică un articol de opinie, sub titlul „Constrângerea energetică a Rusiei asupra Moldovei”, în care arată că „Kremlinul speră ca întreruperea de către Ucraina a tranzitului gazului rusesc să răstoarne guvernul pro-occidental”. “Acum că Ucraina a întrerupt tranzitul, gazul nu mai circulă din Rusia în Transnistria prin conductele ucrainene. Aceasta înseamnă că gazul trebuie să ajungă în Moldova pe diferite rute – de exemplu, prin conducta TurkStream, sau prin importuri de gaze naturale lichefiate prin portul grecesc Alexandroupolis, tranzitând apoi Bulgaria și România. Pe termen lung, gazul rusesc poate fi redus la zero. Dar, pe termen scurt, această situație oferă Rusiei puncte de presiune semnificative asupra Moldovei, în timp ce țara se confruntă cu penuria de electricitate, costuri mai mari ale energiei și întreruperi de curent. Moldova nu este capabilă nici financiar, nici structural să înlocuiască tot gazul rusesc și energia electrică produsă de gazul rusesc până în 2026. Singurul lucru bun din această serie de evenimente în desfășurare este decizia celei mai mari companii private de energie din Ucraina, DTEK, de a importa gaze naturale lichefiate din SUA în Ucraina, prin conducta Grecia-Bulgaria-România, oferind astfel acces și Moldovei. Acest lucru deschide ușa către o sursă de gaz non-rusesc pentru Moldova, deși va veni la un preț mai mare.
Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA
