Anunțul președintelui american Joe Biden privind un posibil armistițiu în Gaza a declanșat din nou mecanismul diplomatic pentru încetarea ostilităților din Fâșie, titrează Euronews.
Propunerea Israelului, anunțată de șeful statului american pe 31 mai, prevede trei faze: o încetare a focului cu retragerea trupelor israeliene, apoi încheierea ostilităților „pe baza negocierilor care vor avea loc în prima fază” și, în final, un important plan de reconstrucție pentru Gaza.
După cum notează Washington Post, premierul israelian a declarat că „cerinţele Israelului pentru încheierea războiului nu s-au schimbat: distrugerea capacităților militare și politice ale Hamas, eliberarea ostaticilor și asigurarea că Gaza nu mai reprezintă o amenințare pentru Israel”. Orice plan de încetare permanentă a focului înainte de îndeplinirea acestor condiții este, prin urmare, „sortit eșecului”. „The Guardian” vede în aceste precizări o „delimitare rapidă și decisivă”, care nu face decât să „demonstreze lipsa de influență” a lui Joe Biden. Netanyahu precizează că el „nu este autorul planului, ci un participant reticent”, continuă cotidianul britanic, pentru care remarcile par chiar „făcute pentru a-l umili pe liderul de la Casa Albă”. Dar dacă aceste cuvinte „frânează speranțele președintelui Biden de rezolvare rapidă a războiului”, liderul israelian se confruntă acasă cu „o serie de presiuni contrare”, după cum observă „New York Times”. Itamar Ben Gvir, șeful partidului naționalist Otzma Yehudit și ministrul securității naționale, a avertizat că va „răsturna” guvernul în cazul încheierii unui acord pe baza propunerii americane. Un acord care, potrivit lui, ar echivala cu „renunțarea la distrugerea Hamas […] și ar însemna o victorie a terorismului”. Ben Gvir, fost colon în Cisiordania, a fost condamnat în trecut pentru terorism și discurs instigator la ură împotriva arabilor, amintește „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. În plus, el „respinge ideea unui stat palestinian și sprijină extinderea teritoriului israelian în teritoriile ocupate”. Spre deosebire de ministrul finanțelor, Bezalel Smotrich, șeful partidului religios sionist care se opune planului american, el „nu menționează întoarcerea ostaticilor printre obiectivele sale în acest război”, indică „Times of Israel”.
„Dacă cele două partide părăsesc coaliția, asta ar putea marca sfârșitul guvernului Netanyahu”, subliniază „Times”. În același timp, Yair Lapid, liderul opoziției, insistă pe Twitter: „Guvernul nu poate ignora discursul important al președintelui Biden”.
Şi strada şi-a făcut auzită vocea sâmbătă, consemnează presa locală. Mii de demonstranți au mărșăluit la Tel Aviv și în mai multe orașe din întreaga țară împotriva politicilor actualului guvern. Printre aceștia s-au numărat și membri ai familiilor ostaticilor, precum Einav Zangauker, care a declarat pentru „Ha’Aretz”: Biden a vorbit „pentru că știe că Netanyahu ar putea foarte bine să saboteze acest acord […] El a vrut ca publicul să știe exact ce este pe masă astăzi”.
Alegerile europene din luna iunie aduc în prim-plan o scenă politică extrem de polarizată. ”Europene 2024: sloganuri agresive, teme de dezbatere simplificate. Astfel va crește cu siguranță absenteismul” – constată cotidianul torinez La Stampa, care explică: „Polarizarea politică împinge candidații la adoptarea unor poziții tot mai extreme. Această abordare erodează încrederea în politică, iar tinerii nu se mai simt reprezentați.”
Duminică, premierul Giorgia Meloni a ţinut un discurs răsunător în vederea alegerilor europene la un miting al formațiunii pe care o conduce. După cum informează Rai News, Meloni a subliniat că votul italienilor este decisiv, deoarece „Uniunea Europeană decide asupra vieţii noastre de zi cu zi”. „Italia va fi protagonistă la Bruxelles și nu se va mai prezenta cu mâna întinsă. Acea perioadă s-a încheiat, iar pe 8 și 9 iunie vom avea șansa s-o arhivăm pentru totdeauna”, a continuat premierul în discursul de duminică. Ideea premierului de la Roma este să exporte la Bruxelles alianța aflată la guvernare în Italia: „să construim centru-dreapta și să trimitem în opoziție partidele de stânga care au făcut atât de mult rău continentului nostru. Nu am guvernat niciodată cu stânga și nici nu vom guverna în Italia sau în Europa. Și judecând după reacții, se pare că obiectivul nu este departe”, a spus Meloni în discursul citat de Rai News.
Fostul președinte francez Francois Hollande, într-un interviu acordat cotidianului Corriere della Sera, avertizează: „Obiectivul formațiunilor de dreapta este golirea UE din interior”. Referitor la majoritatea care se conturează în viitorul Parlament european, politicianul de stânga subliniază: „Sper ca coaliția care a dus mereu Europa înainte, cea formată din socialiști, populari, ecologisti și liberali, să rămână. Problema este dacă Ursula von der Leyen se va alia cu Giorgia Meloni și dacă va reuși să rupă această coaliție și să se integreze cu dreapta. Dacă va face această alegere, nu va mai avea sprijinul socialiştilor sau ecologiştilor. Prin urmare, ceea ce speră să câștige de o parte, va pierde de cealaltă parte”.
Întrebat de Corriere cum poate stânga să ignore înaintarea naționaliștilor, fostul președinte francez a ripostat: „Ce doreşte acest electorat? Să fie mai protejat, să aibă mai multă stabilitate, mai mult control asupra destinului tău. Este aceasta o cerere pe care stânga nu o poate satisface? Nu. Stânga poate oferi chiar o protecție mai mare”.
Întrebat, în fine, despre perspectiva unei noi candidaturi la președinția Franței, Francois Hollande a deplâns scăderea importanței propriului partid socialist, și a reamintit că „Nu există democrație fără un mare partid. Iar, din păcate, singurul partid structurat din Franța astăzi este cel al extremei drepte”. Liberation notează că formaţiunea de extremă-dreapta Adunarea Națională a ţinut ultimul său miting de campanie în capitală duminică, 2 iunie, cu speranța ca, într-o săptămână, electoratul său să transpună în buletine de vot intenţiile de vot care îi plasează în fruntea scrutinului. Când ești foarte sus, principalul risc este să cazi în sondaje. Este deci un triumfalism foarte relativ pe care conducerea Adunării Naționale l-a afișat duminică, avertizează publicația de stânga.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
