Acasa Newsletter Revista presei internaţionale – 31 ianuarie

Revista presei internaţionale – 31 ianuarie

scris de Z.V.
124 Afisari

Noua administrație Trump continuă să acapareze atenția presei internaționale, alături de care se remarcă situația din Israel și problemele Europei cu migrația și terorismul. România e menționată și ea, nu tocmai pozitiv, în legătură cu două conflicte.
„Toate cele 67 de persoane implicate într-un grav accident aviatic petrecut miercuri noaptea la Washington sunt considerate decedate”, transmite CNN. „O coliziune letală în aer între un avion de pasageri cu 64 de persoane și un elicopter militar cu trei soldați la bord.” Președintele Donald Trump a descris coliziunea drept „o situație gravă care se pare că ar fi trebuit prevenită”. Printre victime se numără multe personalități din lumea patinajului artistic, inclusiv de origine rusă, a precizat agenția Tass. Revista americană The Atlantic subliniază că nu putem cunoaște atât de repede cauza tragediei, dar ea reprezintă „culminarea unui tipar alarmant”. Numai în 2023 au avut loc 19 incidente „grave” în care coliziuni au fost evitate la limită. Însă acestea „nu par a fi determinat vreo ameliorare majoră a normelor de siguranță, nici la nivel național, nici în zona Washingtonului”. Or, avertizează Atlantic, „nu ne putem baza doar pe noroc”.
The Washington Post atacă ideea unui sistem național anti-rachetă după modelul Israelului: „Ar putea Domul de Fier al lui Trump să funcționeze? Doar în cazul în care Canada ar ataca Detroitul”, care se află lângă granița ei. Sistemul e eficient pentru o țară cu teritoriu mic, nu pentru SUA. Apreciind activitatea intensă a președintelui în primele 10 zile de mandat, The Wall Street Journal îi atrage atenția lui Trump că etapa decretelor a fost cea ușoară: pentru schimbări mai profunde va fi nevoit să convingă Congresul. „În fața presiunii lui Donald Trump, UE își dezvăluie «busola competitivității»”, titrează francezul L’Express. Ursula von der Leyen a anunțat miercuri că dorește „repornirea motorului inovației”, prezentându-și foaia de parcurs privind competitivitatea pentru următorii cinci ani. Între prioritățile anunțate: simplificarea legislației, ieftinirea energiei, subvenții pentru „tranziția ecologică a industriei”, relaxarea regulilor concurenţei, reducerea dependenței de terți și aprofundarea uniunii economice. Revista americană Foreign Policy identifică cele patru tipuri de atitudine a liderilor UE față de Trump: „entuziaștii” precum Viktor Orban, Giorgia Meloni și Robert Fico; „diplomații”, printre care Polonia, statele nordice și țările baltice; „moralizatorii” precum Olaf Scholz, cu o relație bazată pe „dispreț reciproc”; și „oportuniștii” precum Emmanuel Macron, care vede în râca transatlantică o ocazie de a „revendica șefia Europei post-americane”. Revista Foreign Affairs abordează perspectiva globală, proclamând decesul perioadei Pax Americana, începute în 1941 odată cu atacul japonez de la Pearl Harbor. „Ordinea mondială postbelică nu e numai depășită. E acum o armă folosită împotriva noastră”, a declarat recent noul secretar de stat Marco Rubio. Dar problema cu această revenire la ordinea politicii de forță și a sferelor de influență e aceea că SUA n-au mai exersat-o de mult. Cine au tot exersat-o, în schimb, sunt Rusia lui Vladimir Putin și China lui Xi Jinping. Care nici nu sunt constrânși de democrație pe plan intern și, în plus, au învățat să colaboreze contra Americii.
Israelul a suspendat joi „până la o noi ordine” eliberarea a 110 deținuți palestinieni în schimbul a opt ostatici din cauza condițiilor scandaloase ale eliberării, relatează La Libre Belgique. Premierul Benjamin Netanyahu a denunțat: „Văd cu groază scenele șocante ale eliberării ostaticilor noștri. E o dovadă în plus a cruzimii inimaginabile a organizației teroriste Hamas”. „Expusă pe un podium, cu fața încruntată, tânăra a fost silită să salute mulțimea după ce primise de la temnicerii ei un «cadou» și «certificatul» de eliberare.” Un fotograf AFP i-a surprins privirea speriată lui Arbel Yehud, escortată minute lungi prin mulțime de teroriști mascați. The Jerusalem Post îi reproșează întregii prese internaționale că e incapabilă de compasiune pentru ostaticii israelieni. „Facilitând propaganda dezgustătoare a Hamasului, presa mondială îi conferă legitimitate și umanizează o organizație teroristă care va continua să încerce să omoare cât mai mulți evrei cu putință. Ucigașii abjecți eliberați din închisorile israeliene au fost tratați cu simpatie, ca victime ale Israelului”: The New York Times și The Washington Post i-au numit „activiști”, Reuters „personalități”, iar The Guardian a afirmat că erau „încarcerați pentru operațiuni anti-Israel”. Și săptămânalul britanic The Spectator se întreabă retoric unde sunt acum „anti-rasiștii”, în fața „calvarului teribil” la care a fost supusă Arbel Yehud. „O femeie minionă purtată ca la paradă printr-o gloată urlătoare de bărbați. Lătrând sloganuri religioase la ea. Îmbrâncindu-se și lovindu-se cu coatele să vadă mai bine femeia stigmatizată. Împungându-i telefoanele în față pentru a-i imortaliza pentru posteritate chipul terorizat.” Dar nu comportamentul teroriștilor e șocant, continuă Spectator, „firește că aceste armate de antisemiți misogini vor persecuta cu plăcere o evreică. Ce e șocantă e indiferența intelectualilor din Occident”.
„Salwan Momika, care a declanșat proteste furioase în țările musulmane în 2023 dând foc unor exemplare ale Coranului în Suedia, a fost împușcat mortal la sud-vest de Stockholm în noaptea de miercuri spre joi”, informează AFP. Refugiatul irakian creștin scapă astfel de un proces în care statul suedez îl acuza de „agitaţie împotriva unui grup etnic”, deși acțiunile lui erau „la adresa musulmanilor”. „Uciderea lui Momika are loc pe fondul unui val de violențe în Suedia, marcată de o recrudescenţă a atacurilor cu explozibil. În ianuarie au fost comise peste 30 de atacuri cu explozibil.” Situația e atât de gravă – observă portalul european Politico – încât premierul a propus o lege care să-i permită guvernului să intercepteze convorbirile telefonice ale copiilor sub 15 ani. Infracțiunile sunt incitate adesea de șefi de bande criminale din străinătate. Principalele țări din care provin aceștia sunt Turcia, Iran, Irak și Emiratele Arabe Unite. Nici în Germania lucrurile nu stau mult mai bine: după un „lanț de atacuri letale comise de imigranți a căror expulzare eșuase”, conservatorul Friedrich Merz a reușit să impună o moțiune privind imigrația în Bundestag cu sprijin de la Alternativa pentru Germania (AfD), de extrema dreaptă, scrie ziarul catalan El Periodico. „Planul lui Merz include controale permanente la frontieră, închiderea de facto a imigranților ilegali și extinderea puterilor poliției.” Dar cancelarul Olaf Scholz, Verzii și stânga îl acuză pe Merz că a spart astfel „cordonul care ținea izolată extrema dreaptă”. Alice Weidel, șefa AfD, a insistat însă că politica de izolare nu e democratică, deoarece presupune ignorarea voinței a milioane de alegători. Săptămânalul britanic The Economist explică că Merz va trebui să mai treacă o lege pentru a-și putea pune efectiv în practică moțiunea, iar cu ajutorul AfD are șanse s-o facă. Iar ruperea cordonului e îndoielnică, fiindcă „Merz nu s-a coordonat cu AfD și își menține angajamentul de a nu intra în coaliție cu el”. Problema e alta: cum partidul lui e pe primul loc în sondaje, cu nici o lună până la alegeri, o schimbare radicală de program acum ar putea fi riscantă.
Editorialul britanicului The Financial Times avertizează că „ocupația camuflată a Rwandei din estul Congo” poate degenera într-un război în toată regula, ba încă unul susceptibil a se extinde și în alte state. Rwanda controlează miliția rebelă M23, care la rându-i controlează teritorii tot mai vaste în estul Congo, bogat în minerale valoroase pentru giganții tehnologici. Cotidianul conchide că Occidentul ar trebui să pună presiune pe Rwanda pentru a împiedica un război. Deocamdată însă, președinții ambelor țări se întrec în declarații belicoase, consemnează BBC. Revista americană Newsweek subliniază situația paradoxală a „peste 280 de bărbați despre care armata din Rwanda a afirmat că ar fi «mercenari români» și care li s-au predat rebelilor M23 din Republica Democratică Congo”. Paradoxul e acela că „români angajați de Kinshasa pentru a lupta alături de armata congoleză se întorc acasă, iar avionul îl iau din țara cu care se înfruntau în luptă cu numai câteva zile în urmă”. Newsweek mai precizează că „s-a scris că mercenarii ar face parte dintr-o armată privată condusă de Horațiu Potra, un profesionist militar român, și erau într-o misiune de instruire a armatei din DRC”.
Și publicația ucraineană Evropeiska Pravda scrie despre România: „Kievul a reacţionat la declarațiile anti-ucrainene ale politicianului român de extrema dreaptă Călin Georgescu, subliniind că acestea denotă o lipsă de respect faţă de poporul ucrainean. Într-o declarație scandaloasă Georgescu a numit Ucraina stat inventat și a declarat că împărțirea sa între statele vecine e inevitabilă. Încercările lui Călin Georgescu de a se poziționa drept politician «independent» par absurde: tezele pe care le-a exprimat sunt complet identice cu tezele propagandei ruse, ceea ce indică o dependență deplină de stăpânii de la Moscova”. Kievul nu a uitat însă să declare că „apreciază că România și poporul român susțin ferm Ucraina încă de la începutul războiului la scară largă declanşat de Rusia”.
În fine, ziarul ungar Magyar Nemzet ne reamintește printr-un amplu articol despre dezastrul ecologic de acum 25 de ani de la Baia Mare. Mai exact pornit pe 30 ianuarie 2000 de la Baia Mare, fiindcă a ajuns până în Serbia, după ce a traversat întreaga Ungarie. „Cauza dezastrului a fost în primul rând imensa sete de profit și iresponsabilitatea gravă din România.” „Dincolo de pagubele materiale, mai îngrijorător e faptul că, potrivit ecologiștilor, un astfel de dezastru s-ar putea repeta oricând. Potrivit lui Gergely Simon, un angajat al Greenpeace, la Baia Mare și Borsabánya încă mai există iazuri de decantare care ticăie ca o bombă cu ceas peste râurile Someş și Tisa.”

(Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS