Banii…

Banii nu numai că n-aduc fericirea, dar aduc chiar aduc necazuri! Iată doua cazuri:

Ananie GAGNIUC

Ionuţ Clămpău – aflându-se în (şi cu) treabă, într-un autobuz aglomerat, a băgat mâna în buzunarul unui cetăţean. Din greşeală. Din greşeală a acţionat neatent, aşa încât masivul om, întorcându-se spre individ, i-a întors şi-un răsunător dos de palmă, de s-a auzit lovitura pâna la secţia 9 Poliţie, unde Ionuţ se află acum, reflectând: „Of!, o fi banul ochiul dracului, dar ochiul meu e vânăt şi umflat! Ba, m-au şi umflat poliţiştii ăştia,  de s-a dus dracului toată iniţiativa mea financiară!”

Aşadar, iată încă un  caz în care banii n-aduc fericire! Doar nenorocire…

Vasilica Calota (scuzaţi disonanţa!) avea o preocupare cumva legată de nume, doar că, la Calota, punea un „de” în faţă, pe centură, unde avea locul de muncă „cinstită” (cinstită fiind de şoferii de TIR, cu oarece lichide, dar şi cu bani lichizi). Până-ntr-o zi, când a fost surprinsă având gura ocupată, astupată…A fost arestată. La sediu, a dat o declaraţie, cu neaşteptata explicaţie: „Câştig şi eu un ban pentru a mea existenţă şi ce  fac nu e delicvenţă, democraţia ne-a adus libertatea de-a nu ne ţine gura! Întrebaţi mii de bărbaţi care au trăit această experienţă…Banii pe care ei mi-i dau, le aduc fericirea!”

Aşadar, stimaţi cititori (şi de umor iubitori), privind fericirea pe care ar aduce-o… banii, părerile sunt împărţite. Reiterăm bogata şi minunata imaginaţie a hâtrului român, care completează (fericit sau nu) această sintagmă, anume că „Banii n-aduc fericirea”: nu banii aduc fericirea, ci numărul lor; dacă banii n-aduc fericirea, cum să facem să fim toţi nefericiţi şi banii n-aduc fericirea, dar fiecare vrea să se convingă de asta pe cont propriu…

În concluzie, cine spune că banii n-aduc fericirea, să mi-i dea mie!