Frigul din casă

-fabulă-

– Ce, astea sunt condiţii de viaţă? / Zdrăngăni geamul, plin de flori de gheaţă

Tremurând de frig. În iarna asta geroasă / Nu mai e chip să stai în casă!

– Taci şi suportă cojoacele babei Dochii / Nu e normal să mai închizi şi tu ochii?

Că tu, în vara cea caniculară / Stai şi în casă, dar şi afară!

Aşa că nu mă mai scoate din balamale / Îi trânti uşa, într-un fel, luându-l la vale

Profund mişcată, sări din baie faianţa: / – Ia mai tacă-ţi clanţa!

Nu vezi cât eşti de încuiată şi goală / Fără pic de căptuşeală

Cablul de la radiator se făcu covrig: / – Şi eu mor de frig!

– Pe unul singur conştiinţa nu-l mustră / Reflectă, prealuminată, o lustră

– Dacă te referi la noi, / În noi nu curge apa şiroi!

Sări din calorifer un element / Şi să ştii că, urgent / Ieşim, de tot, din apartament!

– Ingratul!, bătu din picioare patul / – Boul!, sări din perete tabloul

– Eşti un infect! Un„frigider”abject! / Acordeon cu burduf! / Îi zise masa, cu năduf

– N-am ce vă face! / Ia mai lăsaţi-mă-n pace! / Ripostă cu fler / Vinovatul calorifer Vrut-aţi bine să trăiţi? / Acum, iată, dârdâiţi! / Pentru voi / Sunt sloi !

Vă tratez cu  răceală! / Şi am o mortală morală: / Ale voastre injurii, mă lasă…rece!

Şi iarna asta, nu mai trece…