Legalizarea căsătoriei…

(posibil scenariu)

Să zicem că s-ar legaliza şi la noi căsătoria unui cuplu de el şi…el. Dincolo de întrebarea, firească de altfel, care e mirele şi care mireasa, la nuntă care din ei va fi furat? Cine aruncă buchetul?

Cei care fi-vor naşi, cum vor fi priviţi de nuntaşi? Cum se va simţi naşa între trei „bărbaţi”? Câte femei vor participa la tradiţionala dezbrăcare a „miresei”? Şi care din miri va scoate cu dinţii jarteaua? Apoi, ca un rezumat al scenariului, în anii de căsătorie: Stau la televizor, comentează  politica la zi. Care-şi bagă şi care-şi scoate „tăti şele” vizavi de guvernanţi? Care spală, care calcă şi cine duce gunoiul? Nu vor fi probleme de ciclu, dar dacă dă (iertare, doamnelor) o dezinterie? Vine vremea certurilor, care dă cu pumnul şi care cu tigaia în cap? Şi, în consecinţă, care din ei reclamă la Poliţie violenţa în familie? Mai mult, se ajunge la divorţ, cu reproşuri gen „’te-n…aripă, până acum ţi-a plăcut şi acum te dai cu altul!” (aici nu se pune problema de o alta, indiferent care din parteneri face învinuirea). Apoi, bătrâneţea…Aici, pasivul mai poate, activul ba. Iar scandal! Şi, ca să încheiem acest film horror, unul din ei dă colţul, se duce, celalalt scrie pe cruce „Ioane, te-am iubit! Vasile” Sau invers. Sau „Fundul ţi-a plăcut, în fundul gropii ai ajuns!”  Aş zice şi-n fundul iadului…

         Doamne, cum ne-ai făcut, de-au ajuns unii…unde au ajuns?