Acasa Opinii 15 martie cu emotii la Cluj

15 martie cu emotii la Cluj

scris de Ziua Veche
4 afisari

Ziua de 15 martie starneste de fiecare data emotii publice in Romania. Pe de o parte maghiarii organizeaza manifestatii publice prin care sa isi afirme identitatea nationala. Pe de cealalta parte, printre romani exista temerea ca astfel de manifestatii duc la separatism si autonomie.

Din punct de vedere juridic in Romania exista o legislatie care garanteaza libertatea de intrunire, asociere si exprimare. Mai exista si norme care prevad ca Romania este stat national unitar si indivizibil. De asemenea Romania ca stat este parte a numeroase tratate ce garanteaza libertatile enumerate mai sus. In acelasi timp Romania este parte in alte tratate care garanteaza sau prevad existenta sa ca stat suveran si indivizibil. Astfel ca emotiile publice se pot transforma mai greu in fapte consfintite de norme juridice interne sau internationale.

Pana la urma data de 15 martie este o zi in care liderii politici maghiari isi consolideaza si reconfirma prestigiul electoral, iar politicienii romani isi reafirma convingerile nationale. Un fel de dans in forma fixa, repetat anual – dupa provocarile din martie 1990, care intra in alta categorie de zbantuieli.

Foarte putina lume isi mai aminteste de fapt ce inseamna 15 martie – data declansarii revolutiei din 1848 de la Budapesta. Aceasta revolutie venea dupa mai bine de 300 de ani in care statul maghiar nu a mai existat, ungurii fiind impartiti intre Imperiul Habsburgic si Imperiul Otoman. Revolutia de la 1848 din Ungaria a venit dupa aceasta trauma de trei secole si a adus cu sine o furie nationalista care nu a putut fi stavilita. Maghiarii si-au dorit la 1848 eliberarea de sub austrieci – dar au incercat in acelasi timp sa subjuge pe toti cei din jurul lor. De aici si rezultatul nefericit al revolutiei maghiare.

Zdrobirea de catre armata rusa a revolutiei de la Budapesta nu a potolit spiritele nelinistite ale epocii. Sufletul revolutiei maghiare, Lajos Kossuth a continuat sa faca proiecte de organizare politica a bazinului danubian, alaturi de romanul Nicolae Balcescu. Cei doi pasoptisti vedeau de-a lungul Dunarii o confederatie a romanilor, maghiarilor si slavilor sud-dunareni. Insa viziunea lor comuna se oprea aici. Balcescu vedea comunitatile etnice guvernate de ele insele acolo unde erau majoritare si un guvern cu un parlament supranational avand limba comuna franceza. Kossuth vedea o confederatie cu limba oficiala maghiara, la statul ungar fiind practic alipite restul teritoriilor din bazinul dunareanu. Pana la urma, la un secol si jumatate de la revolutiile pasoptiste, confederatia vazuta de Balcescu si Kossuth s-a realizat – cu un parlament si un executiv supranationale, cu guverne nationale cu puteri din ce in ce mai restranse si o limba cvasi-oficiala engleza. Imi vine greu sa cred ca emotiile publice de la Cluj sau Bucuresti vor avea efecte zguduitoare la Bruxelles.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult